ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3395/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3395/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la 1.09.2003
reclamanta SC B.T. SRL a chemat în judecată pe pârâta M.A.R. și a solicitat
obligarea acesteia la plata sumei de 9.742.000 lei reprezentând datorii pe care
le are față de reclamantă.
În motivarea acțiunii se arată că pârâta a fost
angajata reclamantei cu contract individual de muncă în calitate de vânzătoare
și cu ocazia unui inventar s-a constatat o lipsă în gestiune în valoare de
15.132.00 lei pentru care se fac vinovate două vânzătoare, printre care și
pârâta.
Judecătoria Caransebeș, investită de reclamantă
cu soluționarea litigiului, prin sentința civilă nr. 2557 din 25 noiembrie 2003
a declinat competența de soluționare a litigiului în favoarea Tribunalului
Caraș-Severin.
Instanța a reținut că în cauză nu este vorba de
un raport juridic ce rezultă dintr-un delict civil prevăzut de art. 998 C. civ.,
ci de unul de muncă, paguba fiind cauzată în calitate de angajat cu contract
individual de muncă. Sunt deci aplicabile dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. b
1
)
C. proc. civ.
Împotriva acestei hotărâri a declarat prezentul
recurs reclamanta.
Se susține în esență, că pârâta urmează a
răspunde potrivit principiilor răspunderii civile contractuale, fiind
aplicabile prevederilor art. 1081 C. civ. și art. 5 și urm. C. proc. civ.
Prin încheierea din 25 martie 2004 această
instanță, în aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 58/2003, a admis în principiu
recursul și a fixat termen în ședința publică pentru dezbateri.
Examinând pe fond recursul acesta se privește ca
nefondat.
Între părți a existat raporturi de muncă
reglementate de Codul Muncii și nu de Codul Civil.
În adevăr, reclamanta a încheiat cu pârâta
contractul individual de muncă nr. 254463 din 1 iulie 2003, aceasta fiind
angajată ca vânzătoare.
Deci conflictul dintre părți este un conflict de
muncă. Competența de soluționare în primă instanță aparține deci tribunalului
potrivit art. 2 pct. 1 lit. b
1
) C. proc. civ.
Față de cele ce preced, recursul va fi respins
ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta
M.A.R. împotriva sentinței civile nr. 2557 din 25 noiembrie 2003 a Judecătoriei
Caransebeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 6 mai 2004.