ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 672/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr.298 din 16 octombrie 2003 Tribunalul Suceava l-a condamnat pe inculpatul G.G.M. în baza art.208 și art..209 alin. (1) lit. a), g) și alin. (3) lit. f) C. pen., cu aplicarea art.41 alin. (2), art.99 și urm. C. pen., la 2 ani închisoare; în baza art. 276 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 99 și urm., art.41 alin. (2) C. pen., la 1 an și 6 luni închisoare. Conform art .33 și art. 34 C. pen. inculpatul va executa pedeapsa de 2 ani închisoare. În temeiul art. 86 1 C. pen. a fost suspendată executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 4 ani termen de încercare. Conform art. 86 3 C. pen. au fost arătate măsurile de supraveghere la care trebuie să se supună inculpatul.

Au fost deduse reținerea și arestarea preventivă ale inculpatului de la 3 martie 2003 la zi și s-a dispus punerea de îndată în libertate a acestuia. Au fost admise în parte pretențiile civile ale părții civile Regionala CF – Iași, obligând inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente R.G. și R.M., să plătească părții civile suma de 201.998.782 lei plus dobânda legală de la pronunțare până la achitarea debitului. Inculpatul a mai fost obligat, în solidar cu părțile responsabile civilmente, și la plata cheltuielilor judiciare către stat. Instanța a reținut, în fapt, că la datele de 2,6 și 17 februarie 2003, ziua, în mod repetat, inculpatul împreună cu A.I.A., au sustras, prin distrugere, 880 kg fontă, 440 kg și respectiv, 400 kg din același material compus din capace și contragreutăți provenind de la instalațiile de siguranță și dirijare a traficului feroviar de la linia ferată pe relația Suceava- Suceava Vest.

Materialul sustras a fost predat la Punctul de lucru Suceava al SC „C.P.P.” SRL Iași, inculpatul primind în schimb suma totală de 4.228.000 lei. Inculpatul a fost surprins în flagrant la data de 18 februarie 2003. Regionala Căi Ferate Iași s-a constituit parte civilă cu sumele de 5562.732.077 lei reprezentând contravaloarea picheților distruși și 12.924.182 lei reprezentând contravaloarea contragreutăților din fontă, ambele sume incluzând și contravaloarea manoperei de înlocuire, montare precum și cheltuieli de producție, inclusiv profitul. Instanța însă, constatând că atât cei 29 picheți distruși cât și cele 18 contragreutăți au fost cumpărate de către partea civilă, a înlăturat din calculul prejudiciului cheltuielile de producție întrucât nu au fost efectuate, precum și profitul, necuvenit.

Luând în considerare valoarea unitară a picheților, contragreutăților și manoperei de înlocuire, instanța a calculat prejudiciul la suma de 201.998.782 lei. Hotărârea a fost atacată cu apel de către partea civilă Regionala CF Iași, criticând-o pentru neobligarea inculpatului la plata sumei pretinse cu titlu de despăgubiri civile. Prin decizia penală nr.348 din 24 noiembrie 2003 Curtea de Apel Suceava a respins ca nefondat apelul părții civile, constatând că hotărârea este legală și temeinică. Împotriva deciziei penale sus-menționate partea civilă a declarat recurs, invocând netemeinicia și nelegalitatea acestuia întrucât a menținut hotărârea instanței fond prin care a fost soluționată greșit latura civilă.

Verificând hotărârea atacată pe baza materialului de la dosar, Curtea constată că motivul de recurs se întemeiază pe cazul de casare prevăzut de art. 385 9 alin.(1) pct. (18) C. proc. pen. însă nu este fondat. Așa cum corect a reținut instanța de fond, recurenta parte civilă a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 562.732.077 lei, depunând, alături de adresa de constituire, antecalculația la prețul de cost, devizul și avizele de însoțire. Din toate aceste documente, însă, rezultă că picheții au fost cumpărați de partea civilă conform avizului de însoțire a mărfii din 14 ianuarie 2003, astfel încât este nejustificată cererea de obligare a inculpatului și la plata cheltuielilor de producție ale secției și a cheltuielilor generale ale regionalei, plus profit.

Numai în ipoteza în care picheții și contragreutățile ar fi fost produse în secția părții civile ar fi fost justificate aceste pretenții. La stabilirea sumei datorate pentru prejudiciul cauzat, instanța a luat în considerare valoarea picheților și a contragreutăților ca produse finite, care includ și TVA, așa cum rezultă din documentele depuse de partea civilă, la care a adăugat valoarea manoperei de înlocuire. Celelalte sume pretinse nu au suport în cheltuieli efectuate și acordarea acestora ar fi condus la îmbogățirea fără justă cauză a părții civile. Față de cele ce preced, recursul părții civile urmează să fie respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de partea civilă Compania Națională CFR SA București împotriva deciziei penale nr.348 din 24 noiembrie 2003 a Curții de Apel Suceava, privind pe inculpatul G.G.M. Obligă pe recurenta parte civilă la plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 4 februarie 2004.