ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4378/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4378/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursurilor de față.
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 50 din 16
mai 2003, pronunțată de Tribunalul Călărași s-au respins cererile de schimbare
a încadrării juridice formulate de inculpații S.T., S.A., P.I. și C.L., prin
apărători.
S-a respins cererea de achitare
formulată de inculpatul S.T., prin apărător.
În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit.
b) și c) și alin. (2
1
) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 C.
pen., a condamnat pe inculpatul S.T. la două pedepse de 3 ani și 6 luni
închisoare, urmând ca în baza art. 33 și art. 34 C. pen., să execute pedeapsa
cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C.
pen.
A menținut starea de arest a
inculpatului și a dedus prevenția de la 18 februarie 2003, la zi.
În baza art. 211 alin. (1) și (2) lit.
b) și c) și alin. (2
1
) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 99 C.
pen., a condamnat pe inculpatul S.A. la 2 pedepse de câte 3 ani și 6 luni
închisoare, urmând ca în baza art. 33 și art. 34 C. pen., inculpatul să execute
pedeapsa cea mai grea de 3 ani și 6 luni închisoare, cu aplicarea art. 71 și
art. 64 C. pen.
A menținut starea de arest a
inculpatului și a dedus prevenția de la 18 februarie 2003, la zi.
În baza art. 26, raportat la art. 211
alin. (1) și (2) lit. b) și c) și alin. (2
1
) lit. a) C. pen., cu
aplicarea art. 99 C. pen., art. 74 și art. 76 C. pen., a condamnat pe
inculpatul P.I., la 2 pedepse de câte 2 ani închisoare, urmând ca în baza art. 33
și art. 34 C. pen., inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani
închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.
A menținut starea de arest a inculpatului
și a dedus prevenția de la 18 februarie 2003, la zi.
În baza art. 26 C. pen., raportat la
art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și (2
1
) lit. a) C. pen., cu
aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen., a condamnat pe inculpatul C.L. la 2
pedepse de câte 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.
A menținut starea de arest a
inculpatului și a dedus prevenția de la 18 februarie 2003, la zi.
A luat act că părțile vătămate G.G.C.,
T.A.V. și M.L. nu au avut pretenții civile în cauză.
În baza art. 118 lit. d) C. pen., a
confiscat de la inculpați următoarele sume de bani astfel: 85.000 lei de la S.T.,
148.000 lei de la P.I. și câte 415.000 lei de la fiecare dintre inculpații S.A.
și C.L.
A obligat inculpații la cheltuieli
judiciare statului.
Pentru a pronunța astfel instanța de
fond a reținut că în seara zilei de 14 februarie 2003 inculpații S.A. și S.T.,
cu complicitatea inculpatului P.I. și C.L. au deposedat-o prin violență, pe partea
vătămată G.G.C. de portofelul în care avea 6.000.000 lei și actele de
identitate.
Pentru cea de a doua faptă, s-a
reținut că, în ziua de 17 februarie 2003, pe o alee din parcul Prefecturii
Călărași au deposedat-o prin violență, pe partea vătămată T.A.V. de telefonul
mobil.
Împotriva sentinței au declarat apel
inculpații S.T., S.A., C.L. și P.I. pentru netemeinicie, solicitând redozarea
pedepselor aplicate în sensul micșorării cuantumului acestora având în vedere
circumstanțele reale și personale, vârsta acestora, necunoscuți cu antecedente
penale, părțile vătămate neconstituindu-se părți civile.
Examinând cauza sub toate aspectele
potrivit dispozițiilor art. 371 și art. 378 C. proc. pen., raportat și la
motivele de apel invocate de inculpați, Curtea reține faptul că apelurile
declarate sunt nefondate fiind respinse, prin decizia penală nr. 417 din 11
august 2003.
S-a apreciat că, pe baza probelor administrate
s-a reținut corect vinovăția inculpaților în sensul că în seara de 14 februarie
2003, inculpatul S.A. și S.T. cu complicitatea inculpaților P.I. și C.L., au
deposedat-o prin violență pe partea vătămată G.G.C. de un portofel în care avea
6.000.000 lei și actele de identitate, iar în seara de 17 februarie 2002, pe o
alee din Parcul Prefecturii Călărași, în același mod și în aceiași formație au
deposedat-o pe partea vătămată T.A.V., prin violență de telefonul mobil.
Că faptele comise au fost încadrare
corespunzător în dispozițiile art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) și (2
1
)
lit. a), cu aplicarea art. 99 C. pen.
Cu privire la individualizarea
pedepselor, Curtea apreciază că, au fost respectate dispozițiile art. 52 și
art. 72 C. pen., în raport de care s-a avut în vedere gradul ridicat de pericol
social concret al faptelor săvârșite, agresiunea în grup a inculpaților, că a
acționat seara și în timpul zilei într-o zonă centrală a orașului, în apropierea
unei stații de taxi, de unde se putea lua un mijloc de transport pentru a
părăsi zona imediat în situația în care sunt urmăriți și că și-au împărțit și
rolurile în desfășurarea actului infracțional, prin supravegherea zonei în
complicitate de 2, din cei 4 inculpați.
Împotriva acestei decizii au formulat
recurs inculpații S.T., S.A. și P.I., criticând-o sub aspectul individualizării
pedepselor.
Recursurile sunt nefondate.
Individualizarea pedepselor s-a
făcut cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 72 C. pen., cu privire la gradul
concret de pericol social al faptelor și modalitatea săvârșirii acestora dar și
de datele ce caracterizează persoana inculpaților, respectiv comportamentul pe
parcursul procesului penal și comportamentul anterior săvârșirii faptelor.
Cu privire la acest ultim aspect,
rezultă din ancheta socială că cei doi minori provin din familii dezorganizate,
nu au absolvit școala și au un comportament antisocial.
Așadar, recursurile fiind nefondate,
urmează a fi respinse potrivit art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc.
pen., cu obligarea inculpaților la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursurile
declarate de inculpații S.T., S.A. și P.I., împotriva deciziei
nr. 417 din 11 august 2003 a
Curții de Apel București,
secția I penală, ca nefondat.
Compută din pedepsele
aplicate, durata prevenției de la 18 februarie 2003, la zi, pentru toți
inculpații.
Obligă pe fiecare
recurent să plătească statului 1.400.000 lei cheltuieli judiciare, în care se
include și onorariul apărătorului din oficiu în sumă de câte 400.000 lei, ce va
fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință
publică, azi 9 octombrie 2003.