ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1584/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 378 din 19 noiembrie 2003 a Tribunalului Vaslui a fost condamnat inculpatul A.E. la pedeapsa de 14 ani închisoare și 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 C. pen. S-a dedus din pedeapsa principală aplicată durata arestării preventive de la 3 iunie 2003 la zi. A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă B.V. și a fost obligat inculpatul A.E. să-i achite suma de 15.000.000 lei cu titlu de despăgubiri civile. În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat un cuțit, aflat la camera de corpuri delicte a instanței.

Inculpatul a fost obligat la 7.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt: Inculpatul A.E. s-a căsătorit în anul 1979 cu numita A.D., cu care a avut 5 copii. În anul 1996, din cauza unor neînțelegeri, s-a despărțit în fapt de aceasta. După acea dată, inculpatul a rămas să gospodărească împreună cu fiica sa A.M., în casa din satul Epureni, județul Vaslui. Numita A.M. întreținea de câțiva ani relații de concubinaj cu victima B.E.V. din municipiul Huși, acesta locuind în mod alternativ, atât la domiciliul inculpatului, împreună cu concubina sa, cât și la părinții lui, în Huși. Încă de la începutul relației de concubinaj cu A.M., între victimă și inculpat au început să apară neînțelegeri, urmate de certuri frecvente, astfel că, ultimul, îi reproșa acesteia că nu lucrează și în gospodăria sa, ci, stă mai mult la domiciliul părinților, în Huși, iar, adesea, certurile au degenerat în scandaluri.

Pe acest fond, în ziua de 02 iunie 2003, inculpatul A.E. a consumat băuturi alcoolice, ajungând în stare de ebrietate, iar după ce fiica sa A.M. a venit acasă de la Huși unde lucrează la o societate de confecții, s-a culcat, trezindu-se, în jurul orelor 20,00. Între inculpat și A.M. au avut loc câteva schimburi de cuvinte în contradictoriu, acesta fiind din nou nemulțumit că victima B.E.V. stă mai mult în municipiul Huși, iar în gospodăria sa nu muncește. Ulterior, în jurul orelor 22,00, numita A.M. s-a culcat într-o cameră, împreună cu fiica sa A.A., în vârstă de patru ani, și fratele ei A.I., iar inculpatul a rămas într-o bucătărie, anexă a casei de locuit. În dimineața zilei de 03 iunie 2003, în jurul orelor 1,00, victima B.E.V.

a venit acasă la concubina sa, iar după ce a intrat în camera în care dormea aceasta, s-a descălțat, pregătindu-se de culcare. Imediat, inculpatul s-a trezit și a avut loc o scurtă ceartă cu victima, pe fondul discuțiilor preexistente și menționate mai sus. În timp ce victima a rămas în camera unde dormea concubina sa, inculpatul s-a dus într-o cameră alăturată și a luat un cuțit de bucătărie cu mânerul din lemn, cu care a revenit, iar după o scurtă altercație, în care a intervenit și A.M. i-a aplicat victimei o singură lovitură cu cuțitul în partea stângă a toracelui, după care a lăsat obiectul vulnerant pe o masă, lângă televizor, plecând de la locul comiterii faptei. La scurt timp victima a decedat.

Din raportul de expertiză medico-legală de autopsie a rezultat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardiace hipodistolice, urmare a unei hemoragii externe și interne masive cu hemopericard și hemotorax. Hemoragia masivă s-a produs ca urmare a unei plăgi înjunghiate penetrante la nivelul toracelui, cu lezarea inimii la nivelul ventricolului drept. Plaga înjunghiată penetrantă s-a produs prin lovire cu un obiect tăietor înțepător probabil cuțit, victima și agresorul aflându-se față în față. Între traumatismul toracic și moarte există legătură de cauzalitate directă și necondiționată. Instanța de fond a stabilit că inculpatul A.E. este autorul infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 C. pen., săvârșită la data de 3 iunie 2003 împotriva victimei B.E.V.

La individualizarea pedepsei au fost avute în vedere gradul concret de pericol al infracțiunii, urmarea produsă, circumstanțele personale, 51 ani, fără antecedente penale, agricultor și conduita procesuală corectă. În soluționarea laturii civile a cauzei, inculpatul a fost obligat să plătească părții civile B.V. suma de 15.000.000 lei despăgubiri civile. Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul A.E., invocând circumstanța legală a provocării și netemeinicia pedepsei aplicate. Curtea de Apel Iași, prin decizia penală nr. 462 din 16 decembrie 2003, a admis apelul declarat de inculpat și a redus pedeapsa principală de la 14 ani la 10 ani închisoare și pedeapsa complementară de la 6 ani la 4 ani.

A motivat instanța de apel că în raport de probele administrate vinovăția inculpatului pentru infracțiunea de omor, corect a fost reținută. S-a dovedit că între inculpat și victimă au existat, anterior faptei discuții contradictorii, generate în special de inculpat, care îi reproșa victimei, concubinul fiicei sale, că nu muncește destul în gospodărie. Nu s-a dovedit că, victima să fi provocat scandalul în noaptea respectivă, astfel că, circumstanța atenuantă prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen., nu poate fi reținută. S-a apreciat că motivul de recurs privind individualizarea pedepsei este întemeiat. Deși neînțelegerile nu au reprezentat o provocare din partea victimei, ele au fost de natură să accentueze starea de nemulțumire a inculpatului în legătură cu implicarea victimei în treburile gospodărești.

Aceste elemente de fapt, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, 51 de ani, este agricultor, are 4 copii, nu a mai fost condamnat, justifică reducerea pedepsei la limita minimă prevăzută de art. 174 C. pen. Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași criticând-o cu privire la greșita individualizare a pedepsei. S-a solicitat casarea deciziei penale și menținerea pedepsei aplicată de instanța de fond. Recursul declarat de parchet este întemeiat. Pericolul social al faptei de omor săvârșită de inculpat, modalitatea și împrejurările în care a fost comisă fapta, precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului, justifică pedeapsa de 14 ani închisoare aplicată de prima instanță.

Pedeapsa stabilită de instanța de apel, orientată la limita minimă a textului de lege incriminator, nu este corespunzătoare gravității infracțiunii și nu este de natură să asigure prevenția generală și specială. În raport de cele reținute, în conformitate cu art. 385 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează a admite recursul declarat de parchet, a casa decizia penală a instanței de apel și se va dispune menținerea în întregime a dispozițiilor hotărârii instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași împotriva deciziei penale nr. 462 din 16 decembrie 2003 a Curții de Apel Iași, privind pe intimatul inculpat A.E. Casează decizia penală nr. 626 din 16 decembrie 2003 a Curții de Apel Iași. Menține dispozițiile sentinței penale nr. 378 din 19 noiembrie 2003 a Tribunalului Vaslui. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului durata arestării preventive de la 3 iunie 2003 până la 23 martie 2004. Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 23 martie 2004.