ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 05.10.2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5005/2004

HOTĂRÂRE
05.10.2004
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5005/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursului în anulare de

față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Judecătoria Buzău, prin sentința

penală nr. 318 din 21 februarie 2003, a condamnat pe inculpatul P.V. la 3 ani

închisoare, respectiv un an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunile de

ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, prevăzute de art. 178 alin.

(2) și de art. 184 alin. (2) și (4) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) din același cod, a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de

3 ani închisoare.

În baza art. 86

1

a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere, stabilind un termen de

încercare de 5 ani.

S-a reținut că, la 18 decembrie

2001, prin nerespectarea dispozițiilor privind circulația pe drumurile publice,

inculpatul P.V. a produs un accident de circulație, urmare căruia C.V. a

decedat, iar partea vătămată B.M. a suferit leziuni traumatice, pentru a căror

vindecare a necesitat 80-90 zile de îngrijiri medicale.

Tribunalul Buzău, prin decizia

penală nr. 492 din 9 septembrie 2003, a respins apelurile declarate de

inculpat, partea vătămată B.M., partea civilă C.M. și partea responsabilă

civilmente societatea de Asigurare și Reasigurare A. SA, sucursala Buzău.

Hotărârea a rămas definitivă prin

decizia penală nr. 1297 din 14 noiembrie 2003 a Curții de Apel Ploiești, prin

care s-au respins recursurile declarate de părțile civile C.M., B.M. și societatea

de Asigurare și Reasigurare A. SA, sucursala Buzău.

În baza art. 409 și art. 410 alin.

(1) partea I pct. 7

1

teza I C. proc. pen., procurorul general al

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a declarat recurs

în anulare împotriva celor 3 hotărâri, susținând că au fost pronunțate cu

încălcarea legii, întrucât instanțele au omis să facă aplicarea dispozițiilor art.

1 din Legea nr. 543/2002.

În recursul în anulare s-a arătat

că, potrivit sus-menționatului articol se grațiază în întregime pedepsele cu

închisoare până la 5 ani inclusiv, precum și pedepsele cu amendă aplicate de

instanțele de judecată.

Conform art. 8 din aceeași lege,

astfel cum a fost modificat prin O.U. nr. 18 din 2 aprilie 2003, dispozițiile

prezentei legi privesc, printre altele, pedepsele aplicate pentru fapte

săvârșite până la data publicării ei în M. Of. al României, Partea I.

De asemenea, dispozițiile art. 120 alin.

(2) C. pen. prevăd, printre altele, că grațierea are efecte și asupra pedepselor

a căror executare este suspendată condiționat, caz în care partea din termenul

de încercare, care reprezintă durata pedepsei pronunțate de instanță se reduce

corespunzător.

Ori, în cauză, faptele deduse

judecății au fost comise de inculpat la 18 decembrie 2001, deci înainte de 4

octombrie 2002, când Legea de grațiere nr. 543 a fost publicată în M. Of.

Pentru acest motiv s-a cerut

admiterea recursului în anulare, casarea hotărârilor și rejudecarea cauzei, în

limitele arătate.

Recursul în anulare este fondat.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 543/2002,

privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, se

grațiază în întregime pedepsele cu închisoare până la 5 ani inclusiv, precum și

pedepsele cu amendă aplicate de instanțele de judecată.

Prin sentința penală nr. 318/2003,

Judecătoria Buzău a condamnat pe inculpatul P.V. la pedeapsa de 3 ani

închisoare și respectiv un an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunile de

ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, dispunând ca acesta să

execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 86

1

Tribunalul Buzău, prin decizia

penală nr. 492 din 9 septembrie 2003, a respins apelurile declarate de

inculpat, partea vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente.

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului se observă că instanța de apel trebuia să constate incidența

dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 543/2002, cu privire la pedepsele de 3 ani

închisoare și un an și 6 luni închisoare, stabilite în prezenta cauză,

inculpatul nefiind exceptat de la aplicarea acestora, potrivit art. 4 din

același act normativ.

Totodată, se constată că sunt

îndeplinite și cerințele prevăzute de art. 8 din legea sus-menționată, faptele

pentru care a fost condamnat inculpatul fiind săvârșite la 18 decembrie 2001.

Fără a face aplicarea dispozițiilor art.

1 din Legea nr. 543/2002, instanța de apel a pronunțat o hotărâre contrară

legii.

Omisiunea instanței de control

judiciar nu a putut fi îndreptată de instanța de recurs, prin decizia penală nr.

1297 din 14 noiembrie 2003 a Curții de Apel Ploiești, în absența recursului

parchetului și al inculpatului, în cauză declarând recurs numai părțile civile.

În consecință, în baza art. 414

1

alin. (1), raportat la art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen.,

urmează a se admite ca fondat recursul în anulare și a se casa hotărârile

atacate numai cu privire la omisiunea aplicării grațierii, pentru pedepsele

pronunțate.

Ca urmare, se va înlătura aplicarea

dispozițiilor art. 34 lit. b) și art. 86

1

În baza art. 1 și art. 7 din Legea nr.

543/2002, Curtea va constata grațiate integral și condiționat ambele pedepse

aplicate inculpatului, pentru infracțiunile prevăzute de art. 178 alin. (2) C.

pen. și respectiv, de art. 184 alin. (2) și (4) C. pen.

Onorariul pentru apărarea din

oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Admite recursul în anulare declarat

de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împotriva

sentinței penale nr. 318 din 21 februarie 2003 a Judecătoriei Buzău, deciziei

penale nr. 492 din 9 septembrie 2003 a Tribunalului Buzău și deciziei penale nr.

1297 din 14 noiembrie 2003 a Curții de Apel Ploiești, privind pe intimatul

inculpat P.V.

Casează hotărârile atacate cu

privire la omisiunea aplicării grațierii, pentru pedepsele pronunțate.

Înlătură aplicarea dispozițiilor art.

86

1

individualitatea lor.

În baza art. 1 și art. 7 din Legea nr. 543/2002, grațiază integral și

condiționat pedepsele de 3 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea

prevăzută de art. 178 alin. (2) C. pen. și de un an și 6 luni închisoare,

aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 184 alin. (2) și (4) C. pen.

Onorariul pentru apărarea din

oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5

octombrie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-11-27
0,94
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5543/2003
Asupra recursului în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Judecătoria Călărași, prin sentința penală nr. 488 din 14 noiembrie 2001 a condamnat pe inculpatul H.D. la 2 ani închisoare, pentru săvârșirea infracț
ÎCCJ 2004-01-22
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 410/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 267 din 19 decembrie 2002, Tribunalul Buzău a respins ca neîntemeiată, cererea condamnatului I.C. de revizuire a sentinței nr. 49 din 27 martie
ÎCCJ 2003-03-31
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1634/2003
Asupra recursului în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 612 din 11 septembrie 2001, Judecătoria Câmpina, a condamnat pe inculpatul S.E.G. la 2 ani închisoare pentru săvârșirea infra
ÎCCJ 2005-02-25
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1433/2005
parchetul a arătat că hotărârile pronunțate în cauză sunt nelegale și netemeinice, deoarece în mod greșit au dispus achitarea inculpatului F.N., pentru infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, respectiv ucidere din culpă și două
ÎCCJ 2004-07-07
0,92
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3822/2004
V.P., întinsă parțial pe partea carosabilă, astfel că a acroșat-o, trecând peste ea și târând-o pe o distanță de cca. 29 metri, după care, fără să oprească, și-a continuat drumul până în municipiul Timișoara, lăsându-l în parcarea de la loc
Sursă