ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5005/2004

Asupra recursului în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Judecătoria Buzău, prin sentința penală nr. 318 din 21 februarie 2003, a condamnat pe inculpatul P.V. la 3 ani închisoare, respectiv un an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunile de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, prevăzute de art. 178 alin. (2) și de art. 184 alin. (2) și (4) C. pen. În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) din același cod, a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare. În baza art. 86 1 C. pen., a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere, stabilind un termen de încercare de 5 ani. S-a reținut că, la 18 decembrie 2001, prin nerespectarea dispozițiilor privind circulația pe drumurile publice, inculpatul P.V.

a produs un accident de circulație, urmare căruia C.V. a decedat, iar partea vătămată B.M. a suferit leziuni traumatice, pentru a căror vindecare a necesitat 80-90 zile de îngrijiri medicale. Tribunalul Buzău, prin decizia penală nr. 492 din 9 septembrie 2003, a respins apelurile declarate de inculpat, partea vătămată B.M., partea civilă C.M. și partea responsabilă civilmente societatea de Asigurare și Reasigurare A. SA, sucursala Buzău. Hotărârea a rămas definitivă prin decizia penală nr. 1297 din 14 noiembrie 2003 a Curții de Apel Ploiești, prin care s-au respins recursurile declarate de părțile civile C.M., B.M. și societatea de Asigurare și Reasigurare A. SA, sucursala Buzău. În baza art. 409 și art. 410 alin. (1) partea I pct. 7 1 teza I C. proc.

pen., procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a declarat recurs în anulare împotriva celor 3 hotărâri, susținând că au fost pronunțate cu încălcarea legii, întrucât instanțele au omis să facă aplicarea dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 543/2002. În recursul în anulare s-a arătat că, potrivit sus-menționatului articol se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare până la 5 ani inclusiv, precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanțele de judecată. Conform art. 8 din aceeași lege, astfel cum a fost modificat prin O.U. nr. 18 din 2 aprilie 2003, dispozițiile prezentei legi privesc, printre altele, pedepsele aplicate pentru fapte săvârșite până la data publicării ei în M. Of.

al României, Partea I. De asemenea, dispozițiile art. 120 alin. (2) C. pen. prevăd, printre altele, că grațierea are efecte și asupra pedepselor a căror executare este suspendată condiționat, caz în care partea din termenul de încercare, care reprezintă durata pedepsei pronunțate de instanță se reduce corespunzător. Ori, în cauză, faptele deduse judecății au fost comise de inculpat la 18 decembrie 2001, deci înainte de 4 octombrie 2002, când Legea de grațiere nr. 543 a fost publicată în M. Of. Pentru acest motiv s-a cerut admiterea recursului în anulare, casarea hotărârilor și rejudecarea cauzei, în limitele arătate. Recursul în anulare este fondat. Potrivit art. 1 din Legea nr. 543/2002, privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni, se grațiază în întregime pedepsele cu închisoare până la 5 ani inclusiv, precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanțele de judecată.

Prin sentința penală nr. 318/2003, Judecătoria Buzău a condamnat pe inculpatul P.V. la pedeapsa de 3 ani închisoare și respectiv un an și 6 luni închisoare, pentru infracțiunile de ucidere din culpă și vătămare corporală din culpă, dispunând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 86 1 C. pen. Tribunalul Buzău, prin decizia penală nr. 492 din 9 septembrie 2003, a respins apelurile declarate de inculpat, partea vătămată, partea civilă și partea responsabilă civilmente. Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se observă că instanța de apel trebuia să constate incidența dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 543/2002, cu privire la pedepsele de 3 ani închisoare și un an și 6 luni închisoare, stabilite în prezenta cauză, inculpatul nefiind exceptat de la aplicarea acestora, potrivit art. 4 din același act normativ.

Totodată, se constată că sunt îndeplinite și cerințele prevăzute de art. 8 din legea sus-menționată, faptele pentru care a fost condamnat inculpatul fiind săvârșite la 18 decembrie 2001. Fără a face aplicarea dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 543/2002, instanța de apel a pronunțat o hotărâre contrară legii. Omisiunea instanței de control judiciar nu a putut fi îndreptată de instanța de recurs, prin decizia penală nr. 1297 din 14 noiembrie 2003 a Curții de Apel Ploiești, în absența recursului parchetului și al inculpatului, în cauză declarând recurs numai părțile civile. În consecință, în baza art. 414 1 alin. (1), raportat la art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează a se admite ca fondat recursul în anulare și a se casa hotărârile atacate numai cu privire la omisiunea aplicării grațierii, pentru pedepsele pronunțate.

Ca urmare, se va înlătura aplicarea dispozițiilor art. 34 lit. b) și art. 86 1 C. pen. În baza art. 1 și art. 7 din Legea nr. 543/2002, Curtea va constata grațiate integral și condiționat ambele pedepse aplicate inculpatului, pentru infracțiunile prevăzute de art. 178 alin. (2) C. pen. și respectiv, de art. 184 alin. (2) și (4) C. pen. Onorariul pentru apărarea din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul în anulare declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, împotriva sentinței penale nr. 318 din 21 februarie 2003 a Judecătoriei Buzău, deciziei penale nr. 492 din 9 septembrie 2003 a Tribunalului Buzău și deciziei penale nr. 1297 din 14 noiembrie 2003 a Curții de Apel Ploiești, privind pe intimatul inculpat P.V. Casează hotărârile atacate cu privire la omisiunea aplicării grațierii, pentru pedepsele pronunțate. Înlătură aplicarea dispozițiilor art. 86 1 C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen. și repune pedepsele în individualitatea lor. În baza art. 1 și art. 7 din Legea nr. 543/2002, grațiază integral și condiționat pedepsele de 3 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 alin. (2) C. pen.

și de un an și 6 luni închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 184 alin. (2) și (4) C. pen. Onorariul pentru apărarea din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 5 octombrie 2004.