ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2805/2003

Asupra recursului în anulare de

față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 401 din 26

aprilie 2001, Judecătoria Caransebeș, a condamnat pe inculpatul C.P. la 3 ani

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 178 alin. (2) și (5) C. pen.

În baza art. 81 și art. 82 C. pen.,

s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o perioadă de 5

ani.

Inculpatul a fost obligat, în

solidar cu Societatea de asigurare reasigurare A. SA Cluj-Napoca, să plătească

50.000.000 lei daune materiale și 80.000.000 lei daune morale, părții civile

M.G.P. și 54.242.500 lei daune materiale și 80.000.000 daune morale părții

civile V.P.

S-a reținut că, la 28 octombrie

1999, inculpatul conducând un autoturism, prin nerespectarea regulilor de

circulație a produs un accident în urma căruia P.V. și M.N. au decedat.

Tribunalul Caraș-Severin și Curtea

de Apel Timișoara au respins apelurile și respectiv, recursurile declarate de

partea civilă V.P. și Societatea de asigurare reasigurare A. SA Cluj-Napoca.

Împotriva hotărârilor a declarat

recurs în anulare procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă

de Justiție, în temeiul art. 410 alin. (1) partea I pct. 7

1

teza a

II-a C. proc. pen., cu motivarea că, prin obligarea societății de asigurare în

calitate de parte responsabilă civilmente la plata sumei de 264.242.500 lei,

s-a făcut o greșită aplicare a legii.

Recursul în anulare este fondat.

Potrivit art. 14 alin. (3) C. proc.

pen., repararea pagubei cauzată prin infracțiune se face conform dispozițiilor

legii civile, iar potrivit art. 24 alin. (3) C. proc. pen., persoana chemată în

procesul penal să răspundă conform legii civile, pentru pagube provocate prin

fapta învinuitului sau inculpatului se numește parte responsabilă civilmente.

Concomitent, în baza art. 44 și art.

49 din Legea nr. 136/1995, asigurătorul plătește despăgubirile nemijlocit celui

păgubit prin accident de autovehicul, în măsura în care nu a fost despăgubit de

asigurat.

Coroborând dispozițiile art. 24

alin. (3) C. proc. pen., cu cele ale Legii nr. 136/1995, rezultă că prin

obligația impusă de legea civilă specială altor persoane, asigurători, decât

autorul infracțiunii, asigurat, de a plăti daune cauzate prin fapta acestuia,

societatea de asigurări are calitatea de parte responsabilă civilmente.

Potrivit art. 41 din Legea nr.

136/1995, asigurătorul se obligă să plătească despăgubiri, pentru prejudiciul

de care asiguratul răspunde în baza legii față de persoanele păgubite.

Totodată, conform art. 9 lit. b) din

HG nr. 906/1998, în vigoare la data comiterii accidentului, asigurătorul putea

să acorde despăgubiri până la concurența sumei de 40.000.000 lei, pentru

fiecare persoană dar nu mai mult de 110.000.000 lei, indiferent de numărul

persoanelor accidentate, în caz de vătămări corporale sau deces, inclusiv

pentru prejudicii, fără caracter patrimonial.

Ori, în speță, partea responsabilă

civilmente Societatea de asigurare reasigurare A. SA Cluj-Napoca, a fost

obligată în solidar cu inculpatul la plata totală a sumei de 264.242.500 lei,

deci peste suma limită prevăzută de lege care, în cauză era de 80.000.000 lei,

fiind vorba de două persoane ce puteau fi despăgubite de asigurător, fiecare,

până la suma maximă de 40.000.000 lei.

Așa fiind, în baza art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., văzând și dispozițiile art. 414

1

C.

proc. pen., va admite recursul în anulare, va casa hotărârile atacate și va

obliga Societatea de asigurare A. SA Cluj-Napoca, în solidar cu inculpatul

numai până la concurența sumei de 40.000.000 lei, pentru fiecare parte civilă.

Onorariul apărătorului din oficiu se

va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în

anulare declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea

Supremă de Justiție, împotriva sentinței penale nr. 401 din 26 aprilie 2001, a

Judecătoriei Caransebeș, deciziei penale nr. 422/ A din 22 octombrie 2001, a

Tribunalului Caraș-Severin și deciziei penale nr. 371/ R din 15 aprilie 2002, a

Curții de Apel Timișoara, privind pe inculpatul C.P.

Casează hotărârile atacate numai cu

privire la cuantumul sumelor la care a fost obligată partea responsabilă

civilmente Societatea de Asigurare Reasigurare A. SA Cluj Napoca, către părțile

civile M.G.P. și V.P.

Stabilește că, obligarea în solidar

a părții responsabile civilmente Societatea de Asigurare și Reasigurare A. SA

Cluj Napoca cu inculpatul C.P., operează numai în limita a câte 40 milioane

lei, pentru fiecare parte civilă, respectiv M.G.P. și V.P.

Onorariul de avocat, în sumă de

300.000 lei, pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat, se va plăti din

fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

11 iunie 2003.