ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1705/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1705/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra conflictului negativ de competență
de față;
Din examinarea lucrărilor dosarului,
constată următoarele:
Prin încheierea nr. 1163 din 9
octombrie 2003, Curtea de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ,
a dispus declinarea în favoarea Tribunalului Maramureș, a competenței de soluționare
a cauzei, având ca obiect acțiunea de anulare a dispoziției nr. II/06099 din 15
aprilie 2003, prin care s-a dispus transferarea reclamantului B.G., la Inspectoratul Județean de Poliție Maramureș.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea
a reținut caracterul de litigiu de muncă al cauzei, întrucât transferul
funcționarului public nu se încadrează în cazurile de încetare a raporturilor
de serviciu care să atragă competența instanței de contencios administrativ,
potrivit art. 95 din Legea nr. 188/1999.
Astfel, în conformitate cu textul
arătat mai sus, în forma sa inițială, numai două situații, respectiv eliberarea
și destituirea din funcție a funcționarului public, sunt de competența
instanței de contencios administrativ.
Cât privește textul art. 94
1
din Legea nr. 188/1999, introdus prin Legea nr. 161/2003 (M. Of. nr.
279/21.04.2003), aceste prevederi au intrat în vigoare după emiterea actului
administrativ contestat, neputând retroactiva.
La rândul său, Tribunalul Maramureș,
secția civilă, a dispus prin sentința civilă nr. 185 din 9 februarie 2004, declinarea
competenței de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel Cluj, secția de
contencios administrativ.
Tribunalul a reținut că actul
normativ aplicabil în cauză este Legea nr. 360/2002, privind Statutul
polițistului, care stipulează expres la art. 78 că dispozițiile sale se
completează cu prevederile Legii nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor
publici. Tribunalul a avut în vedere și dispozițiile art. 94
1
din aceeași
lege [nr. 188], introduse prin Legea nr. 161/2003, potrivit cărora poate fi
sesizată instanța de contencios administrativ în cazul încetării raporturilor
de serviciu, text aplicabil, chiar dacă a fost adoptat după emiterea actului
administrativ în litigiu.
Examinând conflictul negativ de competență,
Curtea va constata că în cauză Curtea de Apel Cluj este competentă să judece
litigiul având ca obiect anularea dispoziției emise de Secretarul de stat, prin
locțiitor al ministrului de interne, privind transferul reclamantului.
Potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr.
360/2002, ofițerul de poliție este funcționar public, cu statut special,
fiindu-i aplicabile prevederile Legii nr. 188/1999, în conformitate cu
dispozițiile art. 5 din Statutul funcționarilor publici și art. 78 din Statutul
polițistului.
La data emiterii dispoziției de transfer,
15 aprilie 2003, erau în vigoare prevederile Legii nr. 188/1999, în forma anterioară
modificărilor introduse prin Legea nr. 161/2003, transferul în interesul
serviciului fiind, potrivit art. 89 lit. b) și art. 91, un caz de încetare a
raporturilor de serviciu.
La momentul introducerii acțiunii, 8
mai 2003, modificările aduse Legii nr. 188/1999, prin Legea nr. 161/2003, erau
deja în vigoare, inclusiv prevederile art. 94
1
, potrivit cărora în
cazul în care raportul de serviciu a încetat din motive pe care funcționarul
public le consideră netemeinice sau nelegale, acesta poate cere instanței de contencios
administrativ, anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a
dispus încetarea raportului de serviciu.
Fiind o dispoziție de procedură
prevăzută de legea nouă, ea este de imediată aplicare, potrivit art. 725 C. proc. civ., astfel încât Curtea de Apel Cluj a fost în mod corect sesizată.
De altfel, prin stabilirea
competenței potrivit art. 94
1
din Legea nr. 188/1999, la toate situațiile
de încetare a raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici s-a conturat unificarea
instanței competente, întrucât și ordinele sau dispozițiile de sancționare
disciplinară sau de imputare sunt supuse cenzurii instanței de contencios administrativ.
În raport cu cele expuse mai sus,
Curtea va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel
Cluj.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare
a cauzei privind pe B.G. și Ministerul Administrației și Internelor – Direcția
Generală de Evidență Informatizată a Persoanei, în favoarea Curții de Apel Cluj.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 30 aprilie 2004.