ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5438/2003

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Brăila, prin sentința penală nr. 207 din 6 iunie 2003, în baza art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. i), cu aplicarea art. 37 lit. a), art. 74 și art. 76 alin. (2) și art. 80 C. pen., a condamnat pe inculpatul T.V. la 10 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de omor calificat, comisă la 15 martie 2003. În baza art. 53 pct. 2 lit. a) și art. 65 C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) din același cod, pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.

Conform art. 83 C. pen., a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1513 din 27 iulie 2001 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin neapelare la data de 6 august 2001 și executarea acesteia alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute în total 10 ani și 8 luni închisoare și 4 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. A făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 și art. 64 C. pen. În baza art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului T.V., iar potrivit art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsă, durata reținerii și arestării preventive de la 16 mai 2001, la 23 iulie 2001 și de la 16 martie 2003, la 6 iunie 2003. Potrivit art. 14, art. 15 și art. 346 C. proc.

pen. și art. 998 C. civ., a obligat pe inculpat să plătească părții civile S.S. sumele de 34.000.000 lei, reprezentând despăgubiri civile (cheltuieli de înmormântare și pomeniri) și 20.000.000 lei daune morale. În baza art. 118 lit. e) C. pen., a dispus confiscarea specială a unui cuțit, corp delict, aparținând inculpatului, aflat în custodie la camera de corpuri delicte a Tribunalului Brăila, precum și a unor obiecte de îmbrăcăminte aparținând inculpatului și victimei și distrugerea acestora. Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 6.000.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Hotărând astfel, prima instanță a reținut, în esență, următoarele: În noaptea de 15 martie 2003, în timp ce se afla la o discotecă din orașul Ianca, împreună cu martorii R.C., J.S.

și B.A., inculpatul T.V. s-a dus în spatele discotecii. Fiind surprins în timp ce urina pe zid de către victima S.F.E., care, în calitate de badiguard, asigura paza și ordinea la discotecă, între aceasta și inculpat s-a iscat un conflict spontan, materializat în reproșuri, îmbrânceli și loviri reciproce. Inculpatul T.V., ofensat de atitudinea victimei, a scos un cuțit din buzunar și lovit-o în coapsa piciorului stâng și în abdomen, sub centură, după care a fugit. Victima a fost transportată la Spitalul din orașul Ianca, unde s-a constatat că a decedat. Din raportul de constatare medico-legală a rezultat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat hemoragiei externe consecutive unei plăgi înjunghiate, cu secționarea pachetului vascular anteriovenos femural dreapta.

Împotriva sentinței penale a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, criticând-o sub aspectul netemeiniciei pedepsei aplicate inculpatului, care, prin reținerea unor largi circumstanțe atenuante, a fost coborâtă cu mult sub minimul special prevăzut de lege, pentru infracțiunea de omor calificat.

Curtea de Apel Galați, prin decizia penală nr. 516/ A din 15 februarie 2003 a respins apelul declarat de parchet, ca nefondat, cu motivarea că toate împrejurările ce caracterizează fapta și persoana inculpatului, precum și gradul de pericol social concret al infracțiunii săvârșite, au fost în mod temeinic analizate de către instanța de fond, aceasta apreciind în mod corect că reeducarea și resocializarea inculpatului se poate realiza prin aplicarea unei pedepse de 10 ani închisoare, alături de care, inculpatul va executa încă 8 luni închisoare, ca urmare a revocării beneficiului suspendării condiționate, aplicat prin sentința penală nr. 1513/2001 a Judecătoriei Brăila.

Împotriva deciziei penale, în termenul legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, reiterând critica formulată și în apel, referitoare la netemeinicia pedepsei aplicate, pe care o consideră deosebit de blândă, în raport de modul și împrejurările săvârșirii faptei de către inculpat, de limitele de pedeapsă fixate de lege, de gradul ridicat de pericol social al faptei comise și de persoana inculpatului. Examinând hotărârile atacate, în raport de cazul de casare invocat, prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., Curtea constată, în baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, recursul fondat, urmând a fi admis ca tare.

Conform art. 72 C. pen., text de lege care prevede criteriile generale de individualizare, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a Codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Pe de altă parte, art. 52 C. pen., stipulează că pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, scopul ei fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni. Raportând la cauză aceste texte de lege, Curtea reține, așa cum de altfel a apreciat în mod corect și instanța de apel, că suprimarea vieții unei persoane, valoarea supremă ocrotită de legea penală, este o acțiune deosebit de gravă, ce trebuie sancționată cu toată asprimea, iar operațiunea de individualizare a pedepsei trebuie să se facă cu respectarea criteriilor, prevăzute de art. 72 și art. 52 C. pen.

În speță, modalitatea în care inculpatul a comis fapta, în sensul că a aplicat două lovituri cu cuțitul, unei persoane de care a fost atenționat pentru atitudinea sa reprobabilă, știind că îndeplinea atribuții de pază și ordine, lovituri de o intensitate deosebită și care au vizat o zonă vitală (abdomenul), având ca urmare decesul imediat al acesteia, prezintă un grad deosebit de pericol social și reflectă, totodată, periculozitatea inculpatului.

Chiar în condițiile reținerii circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatului, care a avut o atitudine sinceră, a regretat fapta și a fost de acord cu plata despăgubirilor civile, față de modalitatea săvârșirii faptei, de persoana acestuia, care a mai fost condamnat anterior, aflându-se în stare de recidivă postcondamnatorie, prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., Curtea apreciază că pedeapsa aplicată inculpatului de 10 ani închisoare, coborâtă cu mult sub limita minimă prevăzută de lege pentru omorul calificat, este prea blândă și se impune majorarea acesteia. De altfel, dispozițiile art. 80 alin. (2) și (3) C. pen., prevăd că în caz de concurs între circumstanțe atenuante și agravante sau de reținere a stării de recidivă, coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie.

Așa fiind, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu majoritate de voturi, va admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, va casa hotărârile atacate numai cu privire la cuantumul pedepsei privative de libertate aplicate inculpatului T.V., în sensul că o va majora de la 10 ani închisoare, la 14 ani închisoare și va proceda conform dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Cu majoritate de voturi: Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galați, împotriva deciziei penale nr. 516/ A din 15 septembrie 2003 a Curții de Apel Galați, privind pe inculpatul T.V. Casează decizia atacată, precum și sentința penală nr. 207 din 6 iunie 2003 a Tribunalului Brăila numai cu privire la cuantumul pedepsei privative de libertate.

Descontopește pedeapsa de executat de 10 ani și 8 luni închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în pedepsele componente: - 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., aplicată pentru comiterea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a), art. 74, art. 76 alin. (2) și art. 80 din același cod; - 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1513 din 23 iulie 2001 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin neapelare la data de 6 august 2001. Modifică pedeapsa principală aplicată inculpatului pentru comiterea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 alin. (1) lit. i), cu aplicarea art. 37 lit. a), art. 74, art. 76 alin. (2) și art. 80 C. pen., în sensul că o majorează de la 10 ani închisoare, la 14 ani închisoare.

Menține pedeapsa complementară, precum și revocarea suspendării condiționate a pedepsei de 8 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1513 din 23 iulie 2001 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin neapelare la data de 6 august 2001, și în baza art. 83 C. pen., dispune executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată în prezenta cauză, în final inculpatul având de executat pedeapsa de 14 ani și 8 luni închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. Deduce din pedeapsa aplicată, perioada executată cuprinsă între 16 mai 2001 și 23 iulie 2001, precum și reținerea și arestarea preventivă de la 16 martie 2003, la 25 noiembrie 2003. Onorariul în sumă de 300.000 lei cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 25 noiembrie 2003.