ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4373/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 112 din 16

martie 2004 a Tribunalului Brăila, inculpatul F.S. a fost condamnat pentru

săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174 – art. 175

lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 16 ani

închisoare și la interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen., pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 61 C. pen., s-a

dispus revocarea liberării condiționate din pedeapsa de 8 ani și 6 luni

închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1474/2000 a Judecătoriei Brăila,

contopindu-se restul de 1009 zile închisoare cu pedeapsa de 16 ani închisoare,

inculpatul urmând să execute pedeapsa de 16 ani închisoare, sporită la 16 ani

și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen., pe o perioadă de 4 ani.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a

menținut starea de arest a inculpatului, iar în conformitate cu dispozițiile

art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei perioada arestării preventive de

la 11 aprilie 2003, la zi.

În temeiul art. 14 C. proc. pen. și

art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat la plata despăgubirilor civile în

sumă de 2.412.326 lei către C.A.S. Brăila și de 15.661.838 lei către C.A.S.

Galați, precum și la o prestație periodică în cuantum de 2.300.000 lei lunar

pentru minorul C.A.G., începând cu data de 20 aprilie 2003 până la majoratul

minorului.

În temeiul art. 191 alin. (1) C.

proc. pen., inculpatul a fost obligat la plata sumei de 6.000.000 lei

cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

În seara zilei de 9 aprilie 2003,

inculpatul F.S. și victima C.I., amândoi persoane fără ocupație și fără adăpost,

au consumat împreună băuturi alcoolice într-un adăpost improvizat sub țevile de

termoficare, într-un cartier al Brăilei.

Pe fondul consumului de alcool și al

unei stări conflictuale mai vechi, inculpatul F.S. a lovit în mod repetat

victima cu spatele și cu capul de o țeavă de metal, a trântit-o la pământ și a

călcat-o cu picioarele încălțate cu bocanci peste tot corpul.

Când victima, dezbrăcată și

descălțată de inculpat, a încercat să fugă, inculpatul a prins-o și a trântit-o

pe spate, lovindu-se cu capul de o șină de cale ferată.

Inculpatul și-a abandonat victima

pentru un interval de timp de două ore, după care a revenit la locul faptei și

a târât-o la o distanță de 7 m de acesta, pe un teren viran.

Victima a decedat la spital pe data

de 20 aprilie 2003, în urma insuficienței cardio-respiratorii acute consecutivă

politraumatismului cranio-cerebral, facial și toracic cu fractură de bazin și

boltă craniană, contuzii cerebrale și hemoragie meningee, fractură zigomatică

și fracturi costale multiple.

Raportul de constatare medico-legală

nr. 211/ C din 21 aprilie 2003 al Serviciului de Medicină Legală Galați a

concluzionat că leziunile de violență suferite de victima C.I., în vârstă de 46

ani, s-au produs prin lovire cu corp dur și de corp dur, între acestea și deces

existând un raport direct de cauzalitate.

Situația de fapt și vinovăția

inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în

cauză: proces-verbal de cercetare a locului faptei, proces-verbal de

identificare, acte medico-legale, proces-verbal de percheziție domiciliară,

proces-verbal de constatare tehnico-științifică biocriminalistică, planșe

fotografice, declarațiile martorilor P.M., H.V., S.M., A.P., V.V., R.I., D.C.,

declarațiile inculpatului care a recunoscut săvârșirea infracțiunii.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat apel inculpatul, criticând-o pentru următoarele motive de nelegalitate

și netemeinicie:

- încadrarea juridică greșită a

faptei, care nu a fost comisă în loc public, astfel că în cauză trebuie

reținute dispozițiile art. 174 C. pen., iar nu ale art. 174 – art. 175 lit. i)

C. pen.;

- neaplicarea art. 73 lit. b) C.

pen., art. 74 și art. 76 C. pen., având în vedere împrejurările comiterii

faptei.

Curtea de Apel Galați, prin decizia

penală nr. 300/ A din 26 mai 2004, a admis apelul declarat de inculpat, a

desființat în parte sentința instanței de fond și a redus cuantumul prestației

periodice lunare la care a fost obligat inculpatul către minorul C.A.G. de la

2.300.000 lei la 700.000 lei.

Celelalte dispoziții ale sentinței

au fost menținute.

Măsura arestării preventive a

inculpatului a fost menținută, conform art. 300

2

și art. 160

b

C. proc. pen.

Durata arestului preventiv a fost

dedusă la zi, onorariul apărătorului din oficiu fiind suportat din fondurile

Ministerului Justiției.

Instanța de control judiciar a

apreciat că situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost reținute în mod

corect, faptei săvârșite de acesta dându-i-se încadrarea juridică

corespunzătoare.

Contribuția lunară la care a fost

obligat inculpatul trebuia stabilită însă în raport de venitul minim pe

economie de 2.800.000 lei, întreținerea datorată pentru un copil fiind de până

la o pătrime din această sumă, în conformitate cu prevederile art. 94 C. fam.,

motiv pentru care instanța de apel a redus cuantumul prestației periodice la

700.000 lei lunar.

Inculpatul F.S. a declarat recurs în

termen legal împotriva acestei hotărâri judecătorești, solicitând admiterea

acestuia și schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de loviri sau

vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen., cu consecința

reducerii corespunzătoare a pedepsei aplicate.

Temeiul juridic al recursului îl

constituie dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 17 și 14 C. proc.

pen.

Recursul este nefondat.

Din analiza materialului probator

administrat în cauză rezultă că instanțele de judecată au stabilit în mod

corect situația de fapt și vinovăția inculpatului și au dat încadrarea juridică

legală și temeinică infracțiunii săvârșite de acesta.

Inculpatul F.S. și-a lovit victima

în mod repetat și cu intensitate, loviturile aplicate vizând corpul acesteia,

dar mai ales capul.

Inculpatul s-a folosit de obiectele

de metal aflate la îndemână (țeavă, șină de cale ferată), dar și de membrele

sale inferioare, călcându-și victima în picioare.

Încercarea acesteia de a fugi a fost

împiedicată de inculpat, care s-a manifestat și nemilos, descălțând-o și

dezbrăcând-o și abandonând-o pe un teren viran.

Analiza acestor date de fapt conduc

în mod logic și indubitabil la concluzia că inculpatul a prevăzut și urmărit

producerea rezultatului letal, încadrarea dată faptei săvârșite, cea prevăzută

de art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., fiind legală și temeinică.

Curtea constată că în cauză  nu se

impune schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 183 C.

pen., astfel cum s-a cerut prin motivele de recurs, întrucât infracțiunea de

loviri sau vătămări cauzatoare de moarte presupune o altă poziție subiectivă a

făptuitorului față de producerea morții, rezultat care i se atribuie pe baza

culpei și pe care fie l-a prevăzut, dar a crezut că nu se va produce, fie că nu

l-a prevăzut, deși putea și trebuia să-l prevadă.

Or, în cauză, inculpatul a acționat

cu intenția de a ucide, recurgând la mijloacele apte să obțină acest rezultat,

asupra unei zone vitale și având un comportament relevant subordonat acestui

scop.

Pedeapsa aplicată inculpatului este

just individualizată potrivit dispozițiilor art. 72 C. pen. și este suficientă

și necesară reeducării acestuia.

Pentru aceste motive și constatând

din oficiu că nu există alte motive de casare, Curtea urmează să respingă

recursul inculpatului F.S. ca nefondat.

Durata arestării preventive se va

deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, de la 11 aprilie 2003, la 7

septembrie 2004.

Recurentul inculpat va fi obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu

avansându-se din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul F.S. împotriva deciziei penale nr. 300 din 26 mai 2004 a

Curții de Apel Galați.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, durata arestării preventive de la 11 aprilie 2003 la 7 septembrie

2004.

Obligă recurentul inculpat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care

onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7

septembrie 2004.