ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3007/2003

Deliberând asupra cauzei penale de

față;

Din actele dosarului rezultă

următoarele:

Prin sentința penală nr. 375/ PI pronunțată

în dosarul penal nr. 2445/P/2000 la data de 17 mai 2002, Tribunalul Timiș,

secția penală, l-a condamnat pe inculpatul B.A.O., pentru infracțiunea de

trafic de stupefiante la 3 ani închisoare, conform art. 312 alin. (1) C. pen.,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a), art. 37 lit. a) și

art. 13 C. pen.; în baza art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a), art. 37 lit. a) și art. 13 C. pen., l-a

condamnat și pentru infracțiunea de asociere la pedeapsa de 3 ani închisoare.

Pedepsele au fost contopite conform

art. 339 și art. 346 C. pen., pedeapsa rezultantă de executat fiind 3 ani

închisoare.

În baza art. 83 C. pen., s-a revocat

suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an închisoare aplicată

inculpatului prin sentința penală nr. 500 din 28 iunie 1994 a Judecătoriei

Lugoj și a dispus executarea acestuia alături de aceea de 3 ani închisoare,

rezultând 4 ani închisoare.

A constatat că inculpatul nu a comis

și fapta din 28 iulie 1984, privind transportul unor droguri în Italia.

S-a dedus arestarea de la 29 aprilie

1997 la 28 mai 1997.

S-a confiscat suma de 2.000 mărci de

la inculpat.

Inculpatul a fost obligat la

cheltuieli.

Pentru a se pronunța astfel,

instanța a stabilit în fapt următoarea situație:

În cursul anului 1992 cetățeanul

turc M.T. l-a cunoscut pe inculpatul de care a fost extrem de interesat, acesta

având dublă cetățenie, pașaport eliberat de țară membră a Consiliului Europei

și care se putea deplasa fără viză prealabilă, ca cetățean român (care nu aveau

dublă cetățenie). În continuare B.A.O. a asigurat sprijin logistic unei filiere

de traficanți de droguri, din România.

În lunile martie, aprilie și mai

1995 inculpatul a stabilit legătura între doi traficanți, unul dintre aceștia

transportând o cantitate de 15 kg heroină ce trebuia să ajungă în Olanda.

Pentru această intermediere a primit 2000 mărci germane, fapt recunoscut de

inculpat.

În anul 1994, în Italia a fost

suspect, dar nu s-a putut stabili vreo faptă, inculpatul nerecunoscând aceste

acuzații ce i-au fost aduse în faza de urmărire, în care procurorul a făcut

presiuni asupra sa.

Judecându-se inițial cu procedura

nelegal îndeplinită, s-a admis apelul și cauza s-a rejudecat, în sensul celor

arătate.

Curtea de Apel Timișoara, secția

penală, prin decizia penală 389/ A pronunțată la data de 10 octombrie 2002, în

dosarul penal nr. 4367/P/2002, a respins, ca nefondat, recursul inculpatului,

obligându-l la cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii inculpatul

a făcut recurs, invocând în favoarea sa dispozițiile art. 385

9

alin.

(1) pct. 14 C. proc. pen., respectiv greșita individualizare a pedepsei.

Cu ocazia soluționării recursului,

curtea, din oficiu, a pus în discuția părților prescripția specială.

Curtea din examinarea cauzei, a

constatat următoarele:

Fapta pentru care inculpatul este

învinovățit s-a comis în perioada martie, aprilie, mai 1995.

Dispozițiile legale prevăd, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen. și art. 323 alin. (1) și

(2) C. pen., la acea dată (art. 13 C. pen.), ca limite pedeapsa închisorii

între 6 luni și 5 ani.

Art. 121 C. pen., arată că

prescripția înlătură răspunderea penală în condițiile prevăzute de art. 122 și

art. 124 C. pen.

Pentru situațiile în care limitele

de pedeapsă sunt mai mari de un an, dar nu depășesc 5 ani

[

(122 lit. d) C. pen.)] se arată că

termenul general de prescriere a răspunderii penale este 5 ani.

Cum însă împotriva inculpatului s-a

emis un act de acuzare, au existat termene de judecată, ba chiar a și fost

judecat în fond și, apel în cauză intră în discuție art. 124 C. pen.,

prescripția specială.

Acest text prevede că prescripția

înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de

prescripție prevăzut de art. 122 lit. d) C. pen. (5 ani) este depășit cu încă

jumătate (2 ani și 6 luni).

Se observă că la data comiterii

faptei mai 1998 și până la data judecării recursului iunie 2003 au trecut mai

mult decât 7 ani și 6 luni, câți ar fi fost necesari pentru aplicarea

dispozițiilor art. 124 C. proc. pen.

Termenul de prescripție s-a împlinit

în noiembrie 2002.

În această împrejurare, sub acest

aspect recursul declarat de inculpat este întemeiat, urmând a fi admis în

temeiul art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., raportat la motivul

de casare, prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 15 C. proc. pen.

Hotărârile vor fi casate sub

aspectul laturii penale, cu excepția pedepsei închisorii și a dispozițiilor

art. 71 – art. 64 C. pen., celelalte dispoziții nefiind afectate de efectele

prescripției.

Sub acest aspect urmează a se înceta

procesul penal, în sensul art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1)

lit. g) C. proc. pen., pentru ambele pedepse ce vor rezulta prin înlăturarea

art. 83, art. 33 și art. 34 C. pen.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în

sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

inculpatul B.A.O. împotriva deciziei penale nr. 389 din 10 octombrie 2002 a

Curții de Apel Timișoara.

Casează decizia atacată și sentința penală

nr. 375 din 17 mai 2002 a Tribunalului Timiș cu privire la latura penală.

Înlătură dispozițiile art. 33 lit.

a), art. 34 lit. b) C. pen. și art. 83 C. pen.

Descontopește pedeapsa rezultantă de

4 ani închisoare în pedepsele componente de:

- 3 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a), art. 37 lit. a) și art. 13 C. pen.;

- 3 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen., art. 13

C. pen.

- un an închisoare, pedeapsa

aplicată prin sentința penală nr. 500 din 28 iunie 1994 a Judecătoriei Lugoj,

fiind revocată suspendarea condiționată a acestei pedepse, dispunându-se

executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată în cauză.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b),

raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., încetează procesul penal

privind infracțiunea prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) și art. 37 lit. a) C. pen., art. 13 C.

pen. și infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a), art. 37 lit. a) și art.

13 C. pen., ca efect al intervenirii prescripției speciale prevăzută de art.

124 C. pen.

Menține celelalte dispoziții.

Pronunțată în ședință publică, azi

24 iunie 2003.