ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3007/2003

Deliberând asupra cauzei penale de față; Din actele dosarului rezultă următoarele: Prin sentința penală nr. 375/ PI pronunțată în dosarul penal nr. 2445/P/2000 la data de 17 mai 2002, Tribunalul Timiș, secția penală, l-a condamnat pe inculpatul B.A.O., pentru infracțiunea de trafic de stupefiante la 3 ani închisoare, conform art. 312 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a), art. 37 lit. a) și art. 13 C. pen.; în baza art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a), art. 37 lit. a) și art. 13 C. pen., l-a condamnat și pentru infracțiunea de asociere la pedeapsa de 3 ani închisoare. Pedepsele au fost contopite conform art. 339 și art. 346 C. pen., pedeapsa rezultantă de executat fiind 3 ani închisoare.

În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de un an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 500 din 28 iunie 1994 a Judecătoriei Lugoj și a dispus executarea acestuia alături de aceea de 3 ani închisoare, rezultând 4 ani închisoare. A constatat că inculpatul nu a comis și fapta din 28 iulie 1984, privind transportul unor droguri în Italia. S-a dedus arestarea de la 29 aprilie 1997 la 28 mai 1997. S-a confiscat suma de 2.000 mărci de la inculpat. Inculpatul a fost obligat la cheltuieli. Pentru a se pronunța astfel, instanța a stabilit în fapt următoarea situație: În cursul anului 1992 cetățeanul turc M.T. l-a cunoscut pe inculpatul de care a fost extrem de interesat, acesta având dublă cetățenie, pașaport eliberat de țară membră a Consiliului Europei și care se putea deplasa fără viză prealabilă, ca cetățean român (care nu aveau dublă cetățenie).

În continuare B.A.O. a asigurat sprijin logistic unei filiere de traficanți de droguri, din România. În lunile martie, aprilie și mai 1995 inculpatul a stabilit legătura între doi traficanți, unul dintre aceștia transportând o cantitate de 15 kg heroină ce trebuia să ajungă în Olanda. Pentru această intermediere a primit 2000 mărci germane, fapt recunoscut de inculpat. În anul 1994, în Italia a fost suspect, dar nu s-a putut stabili vreo faptă, inculpatul nerecunoscând aceste acuzații ce i-au fost aduse în faza de urmărire, în care procurorul a făcut presiuni asupra sa. Judecându-se inițial cu procedura nelegal îndeplinită, s-a admis apelul și cauza s-a rejudecat, în sensul celor arătate. Curtea de Apel Timișoara, secția penală, prin decizia penală 389/ A pronunțată la data de 10 octombrie 2002, în dosarul penal nr. 4367/P/2002, a respins, ca nefondat, recursul inculpatului, obligându-l la cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei decizii inculpatul a făcut recurs, invocând în favoarea sa dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., respectiv greșita individualizare a pedepsei. Cu ocazia soluționării recursului, curtea, din oficiu, a pus în discuția părților prescripția specială. Curtea din examinarea cauzei, a constatat următoarele: Fapta pentru care inculpatul este învinovățit s-a comis în perioada martie, aprilie, mai 1995. Dispozițiile legale prevăd, pentru infracțiunea prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen. și art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., la acea dată (art. 13 C. pen.), ca limite pedeapsa închisorii între 6 luni și 5 ani. Art. 121 C. pen., arată că prescripția înlătură răspunderea penală în condițiile prevăzute de art. 122 și art. 124 C. pen.

Pentru situațiile în care limitele de pedeapsă sunt mai mari de un an, dar nu depășesc 5 ani [ (122 lit. d) C. pen.)] se arată că termenul general de prescriere a răspunderii penale este 5 ani. Cum însă împotriva inculpatului s-a emis un act de acuzare, au existat termene de judecată, ba chiar a și fost judecat în fond și, apel în cauză intră în discuție art. 124 C. pen., prescripția specială. Acest text prevede că prescripția înlătură răspunderea penală oricâte întreruperi ar interveni, dacă termenul de prescripție prevăzut de art. 122 lit. d) C. pen. (5 ani) este depășit cu încă jumătate (2 ani și 6 luni). Se observă că la data comiterii faptei mai 1998 și până la data judecării recursului iunie 2003 au trecut mai mult decât 7 ani și 6 luni, câți ar fi fost necesari pentru aplicarea dispozițiilor art. 124 C. proc.

pen. Termenul de prescripție s-a împlinit în noiembrie 2002. În această împrejurare, sub acest aspect recursul declarat de inculpat este întemeiat, urmând a fi admis în temeiul art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., raportat la motivul de casare, prevăzut de art. 385 9 alin. (1) pct. 15 C. proc. pen. Hotărârile vor fi casate sub aspectul laturii penale, cu excepția pedepsei închisorii și a dispozițiilor art. 71 – art. 64 C. pen., celelalte dispoziții nefiind afectate de efectele prescripției. Sub acest aspect urmează a se înceta procesul penal, în sensul art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., pentru ambele pedepse ce vor rezulta prin înlăturarea art. 83, art. 33 și art. 34 C. pen.

Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul B.A.O. împotriva deciziei penale nr. 389 din 10 octombrie 2002 a Curții de Apel Timișoara. Casează decizia atacată și sentința penală nr. 375 din 17 mai 2002 a Tribunalului Timiș cu privire la latura penală. Înlătură dispozițiile art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. și art. 83 C. pen. Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare în pedepsele componente de: - 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a), art. 37 lit. a) și art. 13 C. pen.; - 3 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen., art. 13 C. pen.

- un an închisoare, pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 500 din 28 iunie 1994 a Judecătoriei Lugoj, fiind revocată suspendarea condiționată a acestei pedepse, dispunându-se executarea acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată în cauză. În baza art. 11 pct. 2 lit. b), raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., încetează procesul penal privind infracțiunea prevăzută de art. 312 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) și art. 37 lit. a) C. pen., art. 13 C. pen. și infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a), art. 37 lit. a) și art. 13 C. pen., ca efect al intervenirii prescripției speciale prevăzută de art. 124 C. pen.

Menține celelalte dispoziții. Pronunțată în ședință publică, azi 24 iunie 2003.