ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2537/2003

Asupra recursului în anulare de

față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 250 din 23

mai 2002 a Judecătoriei Răcari, inculpatul C.N.C. a fost condamnat la 2 luni

închisoare și respectiv 5 luni închisoare, pentru infracțiunile prevăzute de art.

36 alin. (1) și respectiv art. 38 din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 37

lit. a) C. pen., urmând ca în baza art. 34 lit. b) C. pen., să execute 5 luni

închisoare.

S-a reținut în fapt că în ziua de 11

mai 2001, inculpatul a condus pe drumurile publice un autoturism, fără a poseda

permis de conducere și după ce a produs un accident de circulație a părăsit

locul accidentului.

Împotriva sentinței penale

menționate, definitive prin neapelare, procurorul general al Parchetului de pe

lângă Curtea Supremă de Justiție, a declarat recurs în anulare, în baza art. 410

alin. (1) partea I pct. 7 C. proc. pen., susținând că s-a dat o încadrare

juridică greșită faptelor penale, prin reținerea prevederilor art. 37 lit. a) C.

pen.

Recursul în anulare este fondat.

Din cazierul judiciar rezultat și

copia sentinței penale nr. 100 din 2 februarie 1995 a Judecătoriei Găiești,

rezultă că anterior comiterii faptelor inculpatul a mai fost condamnat la

100.000 lei amendă cu suspendarea condiționată a executării, condamnare ce nu

atrage starea de recidivă prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., întrucât numai

pedepsele cu închisoare mai mare de 6 luni atrag o astfel de stare.

Pe de altă parte, prin sentința

penală nr. 780 din 16 iunie 2002 a Judecătoriei Moreni, au fost contopite

pedepsele aplicate prin sentințele penale nr. 270 din 14 iunie 2001, nr. 453

din 15 noiembrie 2001, nr. 250 din 23 mai 2002, nr. 248 din 23 mai 2002, nr. 249

din 23 mai 2002 ale Judecătoriei Răcari și nr. 265 din 7 martie 2002 a

Judecătoriei Moreni, întrucât se referă la fapte concurente.

Rezultă deci că în cauza de față,

faptele au fost comise fără ca anterior să existe o condamnare definitivă și

care astfel să constituie prim termen al recidivei, astfel că nu erau incidente

prevederile art. 37 lit. a) C. pen.

Pentru aceste motive urmează a se admite

recursul în anulare, a se casa sentința atacată și a se înlătura aplicarea

prevederilor art. 37 lit. a) C. pen.

Ca o consecință a înlăturării stării

de recidivă, urmează a se constata că pedepsele aplicate în cauză sunt grațiate

în baza art. 1 din Legea nr. 543/2002 și cum condamnatul se afla în executarea

și a acestor pedepse, se va dispune punerea de îndată în libertate, dacă nu

este arestat în altă cauză.

Onorariul de avocat pentru apărarea

din oficiu a condamnatului se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în anulare declarat

de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție

împotriva sentinței penale nr. 250 din 23 mai 2002 a Judecătoriei Răcari, privind

pe inculpatul C.N.C.

Casează hotărârea atacată numai cu

privire la:

- reținerea prevederilor art. 37 lit.

a) C. pen., dispoziții pe care le înlătură și

- aplicarea Legii nr. 543/2002

privind grațierea unor pedepse și înlăturarea unor măsuri și sancțiuni.

Înlătură aplicarea prevederilor art.

33 lit. a) și ale art. 34 lit. b) C. pen.

Descontopește pedeapsa, rezultantă,

de 5 luni închisoare, aplicată inculpatului C.N.C., în pedepsele componente, de

2 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 36 alin. (1) din

Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. e) C. pen. și de 5

luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 38 din Decretul nr. 328/1966,

cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. e) C. pen.

În baza art. 1 din Legea nr. 543/2002

constată că pedepsele aplicate inculpatului, de 2 luni închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 328/1966, cu

aplicarea art. 74 și art. 76 lit. e) C. pen. și de 5 luni închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 38 din Decretul nr. 328/1966, cu aplicarea art. 74

și art. 76 lit. e) C. pen., sunt grațiate integral și condiționat.

Face aplicarea art. 7 din legea

sus-menționată.

Dispune punerea, de îndată, în

libertate, a inculpatului C.N.C., dacă nu este arestat în altă cauză.

Onorariul de avocat, în sumă de

300.000 lei, pentru apărarea din oficiu a inculpatului, se va plăti din fondul

ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 28

mai 2003.