ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2984/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2984/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 717 din 30 octombrie 2003 a Tribunalului Dolj, inculpatul P.M.L. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen., pe timp de un an pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen., combinat cu art. 7 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 74 lit. a) și art. 76 C. pen. S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen. În baza art. 254 alin. ultim C. pen., inculpatul a fost obligat să restituie denunțătorului O.D. suma de 3.000.000 lei. Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 2.000.000 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele: Inculpatul P.M.L. a avut calitatea de funcționar vamal (referent) la Biroul vamal de control și vămuire la interior Craiova, printre atribuțiile sale de serviciu fiind și acelea de a stabili existența documentelor anexate la declarația vamală în detaliu, potrivit regimului vamal solicitat, regimul juridic al operațiunilor de import și export în funcție de actele depuse și de solicitările agenților economici și de a face propuneri pentru soluționarea cererilor depuse de persoanele fizice și juridice și de a întocmi lucrările legate de acestea. Pe data de 4 februarie 2003, inculpatul a pretins suma de 3.000.000 lei pentru a aplica o sancțiune contravențională mai blândă pentru depășirea termenului de valabilitate a două autorizații temporare pentru import de utilaje în copie S.C.
C.I.R. SRL. Pe data de 5 februarie 2003, inculpatul a primit suma cerută de la martorul Ș.S. și denunțătorul O.D. Situația de fapt și vinovăția inculpatului au fost stabilite pe baza materialului probator administrat în cauză: proces-verbal de consemnare a denunțului, fișei postului conținând atribuțiile de serviciu, documentele vamale, procese-verbale de contravenție, declarațiile martorilor M.O.C., O.D., Ș.S., B.A.L., A.E.S., D.I., procese-verbale de confruntare, declarațiile inculpatului care nu a recunoscut săvârșirea infracțiunii.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia penală nr. 167 din 24 martie 2004, a admis apelul declarat de inculpat, a desființat sentința instanței de fond, înlăturând dispozițiile art. 71 și art. 64 C. pen., și a aplicat prevederile art. 81 C. pen., dispunând suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului în baza art. 254 alin. (1) C. pen., raportat la art. 7 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a) – art. 76 C. pen., pe un termen de încercare de 4 ani. S-a atras atenția asupra consecințelor din art. 83 C. pen. Celelalte dispoziții ale sentinței au fost menținute. Instanța de control judiciar a constatat că situația de fapt și vinovăția inculpatului sunt corect stabilite și dovedite în cauză, neimpunându-se achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită și nici schimbarea de încadrare a acestei fapte în aceea de primire de foloase necuvenite, astfel cum s-a cerut prin motivele de apel formulate.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, Curtea de Apel Craiova a apreciat că scopul pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen., poate fi atins și fără executarea acesteia, având în vedere conduita profesională anterioară a inculpatului, împrejurările concrete în care a fost comisă fapta. Împotriva acestei decizii penale a declarat recurs inculpatul P.M.L., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârilor atacate și achitarea sa în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. Temeiul juridic al recursului îl constituie dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 17 1 și 18 C. proc. pen. Examinând recursul, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta nu este fondat.
Din analiza actelor și lucrărilor de la dosarul cauzei, rezultă că instanțele de judecată au reținut în mod corect și complet situația de fapt și au stabilit în mod just vinovăția inculpatului P.M.L. Declarațiile martorilor M.O., O.D. și Ș.S. se coroborează pe deplin în demonstrarea conduitei inculpatului care a pretins suma de bani și apoi a primit-o în scopul de a aplica o sancțiune contravențională societății comerciale la care sus-numiții erau angajați. Susținerile acestora se coroborează și cu înscrisurile și documentele vamale existente la dosarul cauzei, succesiunea și conținutul acestora demonstrând fără dubiu săvârșirea infracțiunii de luare de mită de către inculpat. Pentru aceste considerente și, constatând din oficiu că nu există alte motive de casare, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să respingă recursul inculpatului ca nefondat.
Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat. Văzând dispozițiile art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.M.L. împotriva deciziei penale nr. 167 din 31 martie 2004 a Curții de Apel Craiova. Obligă pe recurent la plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 2 iunie 2004.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.