ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.04.2005

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2377/2005

HOTĂRÂRE
08.04.2005
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2377/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor de la

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 698

din 9 decembrie 2002 a Tribunalului Dolj, în baza art. 334 C. proc. pen., a

dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpatul R.V.,

după cum urmează:

- din infracțiunea prevăzută

de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (4), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

în infracțiunea prevăzută de art. 31, raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3),

cu aplicarea art. 41.alin. (2) C. pen. și în infracțiunea prevăzută de art. 215

- din infracțiunea prevăzută

de art. 215 alin. (4) și (5) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin.

(1), (2) și (3) C. pen. (emiterea biletului de ordin pentru cumpărarea de tablă)

și infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. (procurarea

celor două ordine de compensare de la SC A. SRL);

- din infracțiunea prevăzută

de art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută

de art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracțiune

prevăzută de art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (pentru toate

actele de vânzarea a produsului către cele două societăți comerciale și actele

de cumpărare a produsului de la SC Y. SRL și într-o singură infracțiune

prevăzută de art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (pentru actele pe

relația cu SC A. SRL).

Schimbă încadrarea juridică

a faptelor comise de inculpatul S.D. după cum urmează:

- din infracțiunea de

înșelătorie, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., în complicitate

la participație improprie la înșelăciune, prevăzută de art. 26, raportat la art.

31, raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. și complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin.

(1), (2) și (3) C. pen.;

- din infracțiunile

prevăzute de art. 26, raportat la art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. și prevăzute de art. 26, raportat la art. 291, cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 290, cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 31 raportat la art.

215 alin. (1), (2) și (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost

condamnat inculpatul R.V. la 4 ani închisoare.

În baza art. 215 alin. (1),

(2) și (3) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 3 ani și 10 luni

închisoare (vânzare combustibil M către SC A.).

În baza art. 215 alin. (1),

(2) și (3) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedepse de câte 3 ani

și 10 luni închisoare (preluare ordin de compensare de la SC A.SRL).

În baza art. 290 cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedepse de câte

2 ani închisoare pentru fiecare dintre cele 2 infracțiuni reținute.

În baza art. 11 pct. 2 lit.

a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., a fost achitat același

inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C.

pen. (cumpărarea de produse de la SC A. SRL pentru care s-a emis bilet la

ordin).

În baza art. 33 lit. a) și art.

34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea

de 4 ani închisoare.

Au fost interzise

inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen., pe perioada prevăzută de art.

71 C. pen.

În baza art. 26, raportat la

art. 31, raportat de art. 215 alin. (1), (2) și (3) și art. 41 alin. (2) C. pen.,

a fost condamnat inculpatul S.D. zis D. la 3 ani închisoare.

În baza art. 26, raportat la

art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 3 ani

închisoare.

În baza art. 26, raportat la

art. 290, aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat același

inculpat la un an și 6 luni închisoare.

În baza art. 208 alin. (1)

și (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat același inculpat

la 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) și art.

34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea

de 3 ani închisoare.

În baza art. 88 C. pen., s-a

dedus din pedepsele aplicate inculpaților arestarea preventivă de la 22

februarie 2000 la 18 septembrie 2001.

În baza art. 86

1

C.

pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate

inculpatului S.D. pe durata termenului de încercare compus din cuantumul

pedepsei aplicate, la care se adaugă un interval de 3 ani, fixat de instanță,

în total termenul de încercare fiind de 6 ani.

În baza art. 86

2

C.

pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul S.D. să se supună

următoarele măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la

consilierul desemnat cu supravegherea din cadrul S.R.S. de pe lângă Tribunalul

Dolj, ori de câte ori este chemat;

- să anunțe în prealabil

orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care

depășește 8 zile, precum și întoarcere;

- să comunice și să

justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de

natură a putea fi controlate mijloacele sale de asistență.

S-a atras atenția

inculpatului asupra nerespectării dispozițiilor prevăzute de art. 86

4

S-a dispus anularea actelor

și mențiunilor false.

S-a luat act că părțile

civile SC K. SRL, SC R. SRL și SC C. SA nu s-au constituit părți civile.

A fost obligat inculpatul R.V.

în solidar cu SC E. SRL la 747.109.774 lei despăgubiri către partea civilă D.G.F.P.

Dolj cu dobânda legală aferentă de la data rămânerii definitive a sentinței

până la achitarea integrală a debitului.

Au fost obligați inculpații S.D.

și R.V., acesta din urmă în solidar cu SC E. SRL la 81.458.016 lei despăgubiri

cu dobânda aferentă către SC A. SA Târgu Jiu, la 195.287.790 lei despăgubiri

către SC C.G. SA, la 244.263.434 lei către SC E.T. SA Târgu Jiu, la 45.396.304

lei către SC O. SA Craiova, la 346.295.793 lei despăgubiri către SC T. SA Motru,

la 74.930.118 lei despăgubiri către SC P. SA Rovinari, la 94.073.655 lei

despăgubiri către SC R.T. SA Rovinari, la 48.224.510 lei către SC I. SA Gorj și

la 86.252,592 lei către SC E. SA București Șantier Rovinari.

Au fost obligați inculpații R.V.

la 6.000.000 lei și S.D. la 5.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.

S-a reținut că, inculpatul R.V.

este asociat la SC E.A. SRL Craiova, împreună cu soția sa, R.M., ambii având

calitatea de administrator, prin această firmă derulându-se în principal

operațiuni comerciale cu tablă până în cursul lunii ianuarie 1999.

Cunoscând că pe piață se

comercializează produsul combustibil tip M destinat consumului casnic și pentru

care se percep accize și taxe de drum, inculpatul R.V. și numitul T.C. au

conceput un plan constând în următoarele: combustibil tip M, achiziționat

legal, urma să fie vândut ca motorină, în principal unor agenți economici din

Bazinul Carbonifer Valea Jiului, unități ce au în dotare utilaje de transport

și terasare echipate cu motoare Diesel de mare putere, împrejurare în care

folosirea acestui produs drept carburant era greu sesizabil. Cei doi știau că

aceste unități nu dispun de lichidități bănești pentru a cumpăra direct

motorină și acceptau plata prețului prin preluarea de ordine de compensare a

energiei electrice. În aceste împrejurări inculpatul R.V. l-a atras, începând

din luna mai 1999 și pe inculpatul S.D. pentru realizarea acestei activități.

Începând din anul 1999, inculpatul

S.D. s-a implicat din efectuarea de acte și fapte de comerț în activitatea

firmei SC E.A. SRL Craiova. Totodată, inculpatul locuia, împreună cu soția sa,

în casa familiei R. și ridicau împreună un imobil tip vilă.

Pentru a justifica

implicarea în activitățile derulate cu produse petroliere prin firma

respectivă, inculpatul S.D. a fost împuternicit ca mandatar de către R.M. printr-o

procură specială autentificată în fața unui notar public, la data de 14 iunie

1999.

Până la data acestui mandat

inculpații R.V. și S.D. l-au contactat pe M.M., reprezentantul SC Y.C. SRL

Craiova, solicitându-i să le vândă circa 550 tone lunar combustibil tip M

combustibil procurat de această firmă de la SC A. SA Pitești, specificând în

mod expres, ca marfa să fie livrată către SC K.C. SRL Craiova, firmă despre

care au menționat că au cumpărat-o de curând.

În fapt, această din urmă

societate a fost înființată de E.F.C. și T.N. și nu au desfășurat activități

comerciale, dar toate documentele firmei și una dintre ștampile au fost

sustrase, din locuința părții vătămate, de inculpatul S.D., cu prilejul rămânerii

sale în locuință.

Fapta s-a comis, la

începutul lunii iunie 1999, fără a se putea stabili cu exactitate ziua, însă despre

această împrejurare cunoscând și martorul M.I., precum și inculpatul R.V., care

a recunoscut că a întocmit o delegație prin care solicita de la SC N. SA

Craiova, 6 chitanțiere a câte 50 chitanțe în dublu exemplar, completând

formularul tip cu datele de stare civilă aparținând lui E.F.C. și prezentând în

xerocopie certificatul de înregistrare fiscală și dovada fiscală, date și

înscrisuri oferite lui de inculpatul S.D.

Fiind în posesia acestor

bunuri sustrase și falsificate ulterior, împrejurări necunoscute de martorul M.M.,

acesta din urmă a cumpărat 539 tone combustibil tip M de la SC A. SA Pitești cu

prețul de 2800 lei/kg, în perioada 6 - 23 iunie 1999, transportat în 12 vagoane

C.F.R. tip cisternă, pentru care au fost întocmite 3 facturi fiscale la care

s-au anexat avize de însoțire a mărfii și declarații de conformitate, ce țin

loc de certificate de calitate.

După această achiziție

legală, conform înțelegerii, toată această cantitate de combustibil a fost

refacturată cu 2 facturi fiscale către SC K.C. SRL în 17 și 29 iunie 1999. Cele

două facturi fiscale poartă mențiuni false privind denumirea cumpărătorului,

iar ștampila aplicată pe procesele verbale de primirea unor ordine de

compensare s-au aplicat direct pe aceste ordine, precum și semnăturile

indescifrabile au fost efectuate de către inculpații R.V. și S.D.

De altfel, deși inculpații

au căutat să deruleze operațiunea de preluare a ordinelor de compensare, doar

prin SC K.C. SRL, de la beneficiarii mărfii, la 19 iunie 1999, au întocmit un

proces verbal în care se menționa că SC E.A. SRL predă 11 astfel de ordine în

valoare de 750.000.000 lei, aplicând ștampila acestei firme pe fiecare ordin,

cu mențiunea că, în acest mod, se diminuează datoriile între cele două firme,

debite inexistente în fapt.

Tot, la începutul lunii iunie

1999, având acces la locuința martorului C.M., pe care i-a pus-o la dispoziție

inculpatul S.D., acesta din urmă i-a sustras din sufragerie una din ștampilele

locatarului, purtând sigla SC C.I. SRL Craiova, precum și un exemplar al

facturii fiscale seria D.J.A.C.A nr. 1509171, bunuri pe care le-a pus la

dispoziția inculpatului R.V.

Din raportul de constatare

tehnico-științifică criminalistică, efectuat, s-a reținut că exemplarul nr. 1

al acestei facturi, sustrase de inculpatul S.D., a fost completat de inculpatul

R.V., iar cu privire la celelalte două exemplare ale aceleiași facturi, s-a concluzionat

că nu au fost completate.

Această factură a fost

completată de inculpatul R.V. cu date false si anume: furnizor SC K.C. SRL, cu

ștampila acestei unități, cumpărător SC E. SRL, cu data întocmirii este evident

falsă ca și mențiunea „motorină - 15 M cu taxă de drum” în valoare totală de

2.409.020.848 lei, devreme ce acest înscris aparținea altei firme” la data

întocmirii nu se cunoștea cantitatea certă, ce urma a fi expediată și desigur,

cum s-a operat mențiunea falsă că produsul este motorină și nu combustibil tip

M.

S-a reținut că acest înscris

a fost întocmit pentru inducerea în eroarea viitorilor beneficiari care au

plătit pentru „motorina” achiziționată de la cei doi inculpați, prețuri

cuprinse între 3.300 și 5.200 lei/litru, precum și taxe de drum și TVA

calculate în mod legal.

După transformarea scriptică

a produsului în motorină, cei doi inculpați au trecut la valorificarea mărfii,

scop în care l-au contactat pe martorul B.C. din Târgu Jiu, spunând acestuia că

în stația CF Ecaterina Teodoroiu va sosi un convoi de vagoane cisternă cu

motorină, solicitând, totodată, să le găsească cumpărător.

În perioada iunie – iulie

1999, prin intermediul acestui martor, inculpații au vândut întreaga cantitate

de 445.250 kg. către 9 societăți comerciale din județele Dolj și Gorj, iar

cantitatea de 93.750 kg. le-au vândut prin intermediul părții civile S.V.,

patron la SC A. SRL Bratac SRL Brașov.

Cu ocazia vânzării acestui

produs petrolier, doar la trei din cei zece beneficiari li s-au prezentat certificate

ale mărfii denumită „declarație de conformitate”, falsificate și folosite de

inculpați în scopul menținerii în eroare a cumpărătorilor, aceste înscrisuri având

aparența ca provenind de la SC A. SA Pitești, în fapt, fiind copii xerox

ștampilate în alb și completate cu date false de către reprezentanții SC E. SRL.

Completând astfel de

înscrisuri și folosindu-le ca mijloace de amăgire ce aveau aparența unor

mijloace veridice de felul celor ce inspiră, de regulă, încrederea și

dispensează de efectuarea unor diligențe pentru verificarea realității și

calității produsului, este evident că cei doi inculpați au menținut în eroare pe

cumpărător. Acest lucru a fost posibil și datorită temperaturii medii ridicate

în cursul lunilor iunie-iulie 1999, când s-a folosit combustibil, capacitatea

utilajelor relativ mare, făcând aproape imposibilă sesizarea diferențelor de

calitate.

În perioada 29 iunie - 13

iulie 1999, cei doi inculpați l-au indus în eroare pe S.V., administratorul SC A.

SRL Galați, care le-a predate acestora 14 ordine de compensare în valoare de

1.026.000.000 lei, cinci din aceste ordine fiind date ca preț pentru cantitatea

de 93.750 kg. combustibil tip M, transformat în mod fraudulos, scriptic, în

motorină, adică ultimele două vagoane cisternă sosite în stația CF Cernele și

dirijate spre Regionala CF Brașov, la beneficiarul final SC B. Brașov.

Prin procesele verbale de

predare-primire a trei ordine de compensare, inculpații au aplicat ștampila

altei societăți și anume SC R. SRL Craiova (aparținând, în fapt, părții

vătămate M.S.C.) acesta având documentele societății și ștampila în posesia

martorului C.D.V., fratele martorului C.M., în locuința căruia avea acces

inculpatul S.D., iar un proces verbal a fost stampilat, la rubrica „primitor”,

cu ștampila aparținând SC K.I. SRL.

De altfel chiar inculpatul R.V.

recunoaște că a aplicat ștampila acestei din urmă societăți, sustrasă de

celălalt inculpat, în împrejurările descrise mai sus.

La data de 31 ianuarie 1999,

inculpatul R.V. a emis un bilet la ordin în valoare de 112.459.985 lei, scadent

la data de 12 februarie 1999, pe care beneficiarul creditor, respectiv partea

vătămată S.V. l-a fost prezentat la plată la data scadentă, însă acest titlu de

credit a fost refuzat, cu mențiunea „lipsă totală de disponibil”.

În nota de constatare

întocmită de comisarii Gărzii Financiare Dolj, la 11 octombrie 1999, s-a

stabilit că în balanța de verificare semestrială, încheiată la 30 iunie 1999,

SC E.A. SRL Craiova a înregistrat în evidențele contabile suma de 382.336.840

lei, ca fiind deductibil fiscal, reprezentând contravaloarea mărfurilor

aprovizionate în împrejurările descrise.

S-a stabilit că suma

reprezintă un prejudiciu adus bugetului de stat prin diminuarea cu știință a

obligațiilor fiscale.

S-a mai reținut că fapta

inculpatului R.V., de a emite un bilet la ordin pentru plata cantității de

tablă către SC A. SRL Galați, nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii

de înșelăciune acest fapt constituind un act comercial.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj partea civilă D.G.F.P. Dolj

inculpații S.D. și R.V.

Parchetul a criticat

sentința, susținând:

- greșit, inculpatul R.V. a

fost audiat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215

alin. (1), (2) și (3) C. pen., comisă împotriva părții civile SC A. SRL Galați;

- greșit s-a dispus

confiscarea, în baza art. 118 lit. d) C. pen., de la inculpatul R.V. a sumei de

164.667.719 lei;

- prima instanță a omis să

constate că este grațiată integral și condiționat, potrivit Legii nr. 542/2002,

pedeapsa de doi ani închisoare, aplicată inculpatului S.D. în baza art. 208

alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- greșit, s-a apreciat că

reeducarea inculpatului S.D. se poate realiza prin suspendarea sub

supravegherea a pedepsei rezultantă de trei 3 ani închisoare.

Parchetul a solicitat

admiterea apelului, descontopirea pedepselor aplicate inculpaților, condamnarea

inculpatului R.V., în baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., înlăturarea

confiscării sumei 164.667.719 lei de la acest inculpat, să se constate că în

baza art. 1 și 7 din Legea nr. 543/2002 modificată, este grațiată integral și

condiționat pedeapsa aplicată inculpatului S.D., în baza art. 208 alin. (1) și (2)

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., să se recontopească pedepsele, urmând

ca ambii inculpați să le execute în regim de detenție.

Partea civilă D.G.F.P. Dolj

a criticat în apel sentința sub aspectul rezolvării greșite a laturii civile,

în sensul că suma la care trebuia obligat R.V. este în cuantum de 1.125.496.623

lei, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței și obligarea

inculpatului la plata acestei sume.

Inculpatul S.D., prin apelul

său, a solicitat achitarea pentru infracțiunile prevăzute de art. 208 alin. (1)

și (2) cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 26, raportat la art. 31,

raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. și de art. 26, raportat la art.

215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., iar pentru infracțiunea prevăzută de art. 26,

raportat la art. 290 C. pen., a cerut reducerea pedepsei sub limita prevăzută

de lege cu suspendarea condiționată a executării.

Inculpatul R.V., prin apelul

său a criticat, în principal sentința pentru nelegalitate, susținând că, în mod

greșit a fost condamnat, fără a fi comis vreuna din fapte, solicitând achitarea

sa.

În subsidiar, s-a arătat că dacă

se va reține vinovăția sa, încadrarea corectă este în infracțiunea de

înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prevăzute de art. 297 C. pen.

și nu de înșelăciune, prevăzută de art. 215 C. pen., solicitând sub acest

aspect, admiterea apelului, desființarea sentinței, schimbarea încadrării

juridice și aplicarea unei pedepse sub limita minimă prevăzută de lege și cu

suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Curtea de Apel Craiova, prin

decizia penală nr. 144 din 17 martie 2004, a admis apelurile parchetului și

inculpaților, a desființat, sentința pe latură penală, a descontopit pedepsele

aplicate inculpaților și a condamnat pe inculpatul R.V., în baza art. 215 alin.

(1), (2) și (3) C. pen., la pedeapsa de 3 ani înșelăciune (pentru fapte vizând cumpărarea

de produse de la SC A.I. SRL Galați).

S-au recontopit pedepsele

aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani

închisoare.

S-a înlăturat măsura de siguranță

aplicată, acestui inculpat în baza art. 188 lit. C. pen., privind suma de

164.667.719 lei.

S-au menținut celelalte

pedepse aplicate inculpatului.

În baza art. 1și 7 din Legea

nr. 543/2002, modificată, s-a constatat grațiată integral și condiționat

pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului S.D., în baza art. 208 alin.

(1) și (2) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-au menținut celelalte

pedepse aplicate acestui inculpat.

S-au recontopit pedepsele

aplicate urmând ca inculpatul să execute, potrivit art. 34 alin. (1) lit. b) C.

pen., pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, în condițiile art. 86

6

Menține restul dispozițiilor

sentinței.

S-a respins, ca nefondat,

recursul declarat de partea civilă D.G.F.P. Dolj, pe care a obligat-o la

500.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Împotriva acestei decizii au

declarat recurs partea civilă D.G.F.P. Dolj și inculpatul R.V.

Partea civilă, în recurs a

solicitat casarea hotărârilor pronunțate obligarea inculpatului, în solidar, cu

partea responsabilă civilmente la plata sumei de 1.135.496.632 lei.

Inculpatul, în recurs, a solicitat

admiterea recursului său, casarea hotărârilor pronunțate, achitarea, în baza

art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.,

iar în subsidiar, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art.

215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 297 C.

pen. și aplicarea unei pedepse de un an închisoare, cu aplicarea art. 81 C.

pen.

Recursurile nu sunt fondate.

Referitor la recursul părții

civile D.G.F.P. Dolj se constată că în mod corect, instanțele nu au acordat

majorări și penalități, întrucât s-ar ajunge la o dublă impunere. Totodată nu

s-a putut lua în considerare nici diferența de sumă de 368.375.587,8 lei, întrucât

aceasta reprezintă TVA-ul restant și majorări de întârziere a TVA-ului restant,

sume ce nu provin din comiterea infracțiunii de evaziune fiscală.

Deci, în mod legal

instanțele l-au obligat pe inculpatul R.V., în solidar cu societatea al cărui

administrator este, la plata obligațiilor către bugetul de stat, pe care a

sustras-o, în sumă de 747.109.744,8 lei, cu dobânda legală aferentă, de la data

rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la achitarea integrală a

debitului.

În ce privește recursul

declarat de inculpatul R.V., din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se

constată că instanța de apel a stabilit în mod corect situația de fapt și de

vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost condamnat.

Susținerea inculpatului de a

se dispune schimbarea încadrării din infracțiunea de înșelăciune în

infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, este și ea

neîntemeiată, întrucât acesta a cumpărat produse de la SC A. SRL, emițând un

ordin de plată, fără a avea disponibil în bancă, prin aceasta inducând în

eroare pe patronul acestei societăți, cu ocazia încheierii convenției. Această

faptă întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, care corect

a fost reținută de instanța de apel.

Stabilită fiind vinovăția

inculpatului, instanțele au aplicat acestuia pedepse corect individualizate, în

conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen. și proporționale cu pericolul

social al faptelor comise.

Întrucât criticile din

recursurile declarate sunt neîntemeiate, iar din analiza actelor dosarului nu

se constată existența unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea,

în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) din același cod, urmează a

respinge recursurile, cu obligarea recurenților la cheltuieli judiciare către

stat.

Respinge, ca nefondate,

recursurile declarate de partea civilă D.G.F.P. Dolj și inculpatul R.V.

împotriva deciziei penale nr. 144 din 17 martie 2004 a Curții de Apel Craiova.

Obligă pe recurenți să

plătească statului suma de câte  1.200.000 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 8 aprilie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-05-14
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2225/2003
Deliberând asupra recursului de față constată: Prin sentința penală nr. 192 din 2 octombrie 2002, pronunțată de Tribunalul Buzău s-a dispus, în temeiul art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de înșelăciune,
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5873/2005
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor de la dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 453 din 23 iunie 2003, Tribunalul Dolj, în baza dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptelor pent
ÎCCJ 2003-05-15
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2279/2003
, conform dispozițiilor art. 81 C. pen. Instanța de control judiciar a apreciat apelul întemeiat, însă pentru alte motive decât cele invocate de inculpat. Astfel, prin decizia penală nr. 370 din 30 octombrie 2001, Curtea de Apel Iași a admi
ÎCCJ 2004-11-25
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6275/2004
iași rezoluții infracționale și în derularea activității sale comerciale, fiind administrator a indus în eroare un număr de 5 societăți comerciale, prin emiterea de bilete la ordin fără acoperire, iar la momentul scadenței folosindu-se de m
ÎCCJ
0,93
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 407/2013
în întregime a obligațiilor bănești. În acest sens se iau în considerare declarațiile martorilor R.T. - fila nr. 150 apel dos.4666/36/2006 - care a susținut că a fost prezent când numitul P.G. a solicitat emiterea unor file cec drept garanț
Sursă