ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2377/2005
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2377/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor de la
dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 698
din 9 decembrie 2002 a Tribunalului Dolj, în baza art. 334 C. proc. pen., a
dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de inculpatul R.V.,
după cum urmează:
- din infracțiunea prevăzută
de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (4), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,
în infracțiunea prevăzută de art. 31, raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3),
cu aplicarea art. 41.alin. (2) C. pen. și în infracțiunea prevăzută de art. 215
C. pen.;
- din infracțiunea prevăzută
de art. 215 alin. (4) și (5) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin.
(1), (2) și (3) C. pen. (emiterea biletului de ordin pentru cumpărarea de tablă)
și infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. (procurarea
celor două ordine de compensare de la SC A. SRL);
- din infracțiunea prevăzută
de art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută
de art. 291, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., într-o singură infracțiune
prevăzută de art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (pentru toate
actele de vânzarea a produsului către cele două societăți comerciale și actele
de cumpărare a produsului de la SC Y. SRL și într-o singură infracțiune
prevăzută de art. 290 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (pentru actele pe
relația cu SC A. SRL).
Schimbă încadrarea juridică
a faptelor comise de inculpatul S.D. după cum urmează:
- din infracțiunea de
înșelătorie, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., în complicitate
la participație improprie la înșelăciune, prevăzută de art. 26, raportat la art.
31, raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen. și complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin.
(1), (2) și (3) C. pen.;
- din infracțiunile
prevăzute de art. 26, raportat la art. 290, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.
pen. și prevăzute de art. 26, raportat la art. 291, cu aplicarea art. 41 alin.
(2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 290, cu
aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
În baza art. 31 raportat la art.
215 alin. (1), (2) și (3), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost
condamnat inculpatul R.V. la 4 ani închisoare.
În baza art. 215 alin. (1),
(2) și (3) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 3 ani și 10 luni
închisoare (vânzare combustibil M către SC A.).
În baza art. 215 alin. (1),
(2) și (3) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedepse de câte 3 ani
și 10 luni închisoare (preluare ordin de compensare de la SC A.SRL).
În baza art. 290 cu aplicarea
art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedepse de câte
2 ani închisoare pentru fiecare dintre cele 2 infracțiuni reținute.
În baza art. 11 pct. 2 lit.
a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., a fost achitat același
inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C.
pen. (cumpărarea de produse de la SC A. SRL pentru care s-a emis bilet la
ordin).
În baza art. 33 lit. a) și art.
34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea
de 4 ani închisoare.
Au fost interzise
inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen., pe perioada prevăzută de art.
71 C. pen.
În baza art. 26, raportat la
art. 31, raportat de art. 215 alin. (1), (2) și (3) și art. 41 alin. (2) C. pen.,
a fost condamnat inculpatul S.D. zis D. la 3 ani închisoare.
În baza art. 26, raportat la
art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 3 ani
închisoare.
În baza art. 26, raportat la
art. 290, aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat același
inculpat la un an și 6 luni închisoare.
În baza art. 208 alin. (1)
și (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnat același inculpat
la 2 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a) și art.
34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea
de 3 ani închisoare.
În baza art. 88 C. pen., s-a
dedus din pedepsele aplicate inculpaților arestarea preventivă de la 22
februarie 2000 la 18 septembrie 2001.
În baza art. 86
1
C.
pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate
inculpatului S.D. pe durata termenului de încercare compus din cuantumul
pedepsei aplicate, la care se adaugă un interval de 3 ani, fixat de instanță,
în total termenul de încercare fiind de 6 ani.
În baza art. 86
2
C.
pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul S.D. să se supună
următoarele măsuri de supraveghere:
- să se prezinte la
consilierul desemnat cu supravegherea din cadrul S.R.S. de pe lângă Tribunalul
Dolj, ori de câte ori este chemat;
- să anunțe în prealabil
orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care
depășește 8 zile, precum și întoarcere;
- să comunice și să
justifice schimbarea locului de muncă;
- să comunice informații de
natură a putea fi controlate mijloacele sale de asistență.
S-a atras atenția
inculpatului asupra nerespectării dispozițiilor prevăzute de art. 86
4
C. pen.
S-a dispus anularea actelor
și mențiunilor false.
S-a luat act că părțile
civile SC K. SRL, SC R. SRL și SC C. SA nu s-au constituit părți civile.
A fost obligat inculpatul R.V.
în solidar cu SC E. SRL la 747.109.774 lei despăgubiri către partea civilă D.G.F.P.
Dolj cu dobânda legală aferentă de la data rămânerii definitive a sentinței
până la achitarea integrală a debitului.
Au fost obligați inculpații S.D.
și R.V., acesta din urmă în solidar cu SC E. SRL la 81.458.016 lei despăgubiri
cu dobânda aferentă către SC A. SA Târgu Jiu, la 195.287.790 lei despăgubiri
către SC C.G. SA, la 244.263.434 lei către SC E.T. SA Târgu Jiu, la 45.396.304
lei către SC O. SA Craiova, la 346.295.793 lei despăgubiri către SC T. SA Motru,
la 74.930.118 lei despăgubiri către SC P. SA Rovinari, la 94.073.655 lei
despăgubiri către SC R.T. SA Rovinari, la 48.224.510 lei către SC I. SA Gorj și
la 86.252,592 lei către SC E. SA București Șantier Rovinari.
Au fost obligați inculpații R.V.
la 6.000.000 lei și S.D. la 5.000.000 lei cheltuieli judiciare statului.
S-a reținut că, inculpatul R.V.
este asociat la SC E.A. SRL Craiova, împreună cu soția sa, R.M., ambii având
calitatea de administrator, prin această firmă derulându-se în principal
operațiuni comerciale cu tablă până în cursul lunii ianuarie 1999.
Cunoscând că pe piață se
comercializează produsul combustibil tip M destinat consumului casnic și pentru
care se percep accize și taxe de drum, inculpatul R.V. și numitul T.C. au
conceput un plan constând în următoarele: combustibil tip M, achiziționat
legal, urma să fie vândut ca motorină, în principal unor agenți economici din
Bazinul Carbonifer Valea Jiului, unități ce au în dotare utilaje de transport
și terasare echipate cu motoare Diesel de mare putere, împrejurare în care
folosirea acestui produs drept carburant era greu sesizabil. Cei doi știau că
aceste unități nu dispun de lichidități bănești pentru a cumpăra direct
motorină și acceptau plata prețului prin preluarea de ordine de compensare a
energiei electrice. În aceste împrejurări inculpatul R.V. l-a atras, începând
din luna mai 1999 și pe inculpatul S.D. pentru realizarea acestei activități.
Începând din anul 1999, inculpatul
S.D. s-a implicat din efectuarea de acte și fapte de comerț în activitatea
firmei SC E.A. SRL Craiova. Totodată, inculpatul locuia, împreună cu soția sa,
în casa familiei R. și ridicau împreună un imobil tip vilă.
Pentru a justifica
implicarea în activitățile derulate cu produse petroliere prin firma
respectivă, inculpatul S.D. a fost împuternicit ca mandatar de către R.M. printr-o
procură specială autentificată în fața unui notar public, la data de 14 iunie
1999.
Până la data acestui mandat
inculpații R.V. și S.D. l-au contactat pe M.M., reprezentantul SC Y.C. SRL
Craiova, solicitându-i să le vândă circa 550 tone lunar combustibil tip M
combustibil procurat de această firmă de la SC A. SA Pitești, specificând în
mod expres, ca marfa să fie livrată către SC K.C. SRL Craiova, firmă despre
care au menționat că au cumpărat-o de curând.
În fapt, această din urmă
societate a fost înființată de E.F.C. și T.N. și nu au desfășurat activități
comerciale, dar toate documentele firmei și una dintre ștampile au fost
sustrase, din locuința părții vătămate, de inculpatul S.D., cu prilejul rămânerii
sale în locuință.
Fapta s-a comis, la
începutul lunii iunie 1999, fără a se putea stabili cu exactitate ziua, însă despre
această împrejurare cunoscând și martorul M.I., precum și inculpatul R.V., care
a recunoscut că a întocmit o delegație prin care solicita de la SC N. SA
Craiova, 6 chitanțiere a câte 50 chitanțe în dublu exemplar, completând
formularul tip cu datele de stare civilă aparținând lui E.F.C. și prezentând în
xerocopie certificatul de înregistrare fiscală și dovada fiscală, date și
înscrisuri oferite lui de inculpatul S.D.
Fiind în posesia acestor
bunuri sustrase și falsificate ulterior, împrejurări necunoscute de martorul M.M.,
acesta din urmă a cumpărat 539 tone combustibil tip M de la SC A. SA Pitești cu
prețul de 2800 lei/kg, în perioada 6 - 23 iunie 1999, transportat în 12 vagoane
C.F.R. tip cisternă, pentru care au fost întocmite 3 facturi fiscale la care
s-au anexat avize de însoțire a mărfii și declarații de conformitate, ce țin
loc de certificate de calitate.
După această achiziție
legală, conform înțelegerii, toată această cantitate de combustibil a fost
refacturată cu 2 facturi fiscale către SC K.C. SRL în 17 și 29 iunie 1999. Cele
două facturi fiscale poartă mențiuni false privind denumirea cumpărătorului,
iar ștampila aplicată pe procesele verbale de primirea unor ordine de
compensare s-au aplicat direct pe aceste ordine, precum și semnăturile
indescifrabile au fost efectuate de către inculpații R.V. și S.D.
De altfel, deși inculpații
au căutat să deruleze operațiunea de preluare a ordinelor de compensare, doar
prin SC K.C. SRL, de la beneficiarii mărfii, la 19 iunie 1999, au întocmit un
proces verbal în care se menționa că SC E.A. SRL predă 11 astfel de ordine în
valoare de 750.000.000 lei, aplicând ștampila acestei firme pe fiecare ordin,
cu mențiunea că, în acest mod, se diminuează datoriile între cele două firme,
debite inexistente în fapt.
Tot, la începutul lunii iunie
1999, având acces la locuința martorului C.M., pe care i-a pus-o la dispoziție
inculpatul S.D., acesta din urmă i-a sustras din sufragerie una din ștampilele
locatarului, purtând sigla SC C.I. SRL Craiova, precum și un exemplar al
facturii fiscale seria D.J.A.C.A nr. 1509171, bunuri pe care le-a pus la
dispoziția inculpatului R.V.
Din raportul de constatare
tehnico-științifică criminalistică, efectuat, s-a reținut că exemplarul nr. 1
al acestei facturi, sustrase de inculpatul S.D., a fost completat de inculpatul
R.V., iar cu privire la celelalte două exemplare ale aceleiași facturi, s-a concluzionat
că nu au fost completate.
Această factură a fost
completată de inculpatul R.V. cu date false si anume: furnizor SC K.C. SRL, cu
ștampila acestei unități, cumpărător SC E. SRL, cu data întocmirii este evident
falsă ca și mențiunea „motorină - 15 M cu taxă de drum” în valoare totală de
2.409.020.848 lei, devreme ce acest înscris aparținea altei firme” la data
întocmirii nu se cunoștea cantitatea certă, ce urma a fi expediată și desigur,
cum s-a operat mențiunea falsă că produsul este motorină și nu combustibil tip
M.
S-a reținut că acest înscris
a fost întocmit pentru inducerea în eroarea viitorilor beneficiari care au
plătit pentru „motorina” achiziționată de la cei doi inculpați, prețuri
cuprinse între 3.300 și 5.200 lei/litru, precum și taxe de drum și TVA
calculate în mod legal.
După transformarea scriptică
a produsului în motorină, cei doi inculpați au trecut la valorificarea mărfii,
scop în care l-au contactat pe martorul B.C. din Târgu Jiu, spunând acestuia că
în stația CF Ecaterina Teodoroiu va sosi un convoi de vagoane cisternă cu
motorină, solicitând, totodată, să le găsească cumpărător.
În perioada iunie – iulie
1999, prin intermediul acestui martor, inculpații au vândut întreaga cantitate
de 445.250 kg. către 9 societăți comerciale din județele Dolj și Gorj, iar
cantitatea de 93.750 kg. le-au vândut prin intermediul părții civile S.V.,
patron la SC A. SRL Bratac SRL Brașov.
Cu ocazia vânzării acestui
produs petrolier, doar la trei din cei zece beneficiari li s-au prezentat certificate
ale mărfii denumită „declarație de conformitate”, falsificate și folosite de
inculpați în scopul menținerii în eroare a cumpărătorilor, aceste înscrisuri având
aparența ca provenind de la SC A. SA Pitești, în fapt, fiind copii xerox
ștampilate în alb și completate cu date false de către reprezentanții SC E. SRL.
Completând astfel de
înscrisuri și folosindu-le ca mijloace de amăgire ce aveau aparența unor
mijloace veridice de felul celor ce inspiră, de regulă, încrederea și
dispensează de efectuarea unor diligențe pentru verificarea realității și
calității produsului, este evident că cei doi inculpați au menținut în eroare pe
cumpărător. Acest lucru a fost posibil și datorită temperaturii medii ridicate
în cursul lunilor iunie-iulie 1999, când s-a folosit combustibil, capacitatea
utilajelor relativ mare, făcând aproape imposibilă sesizarea diferențelor de
calitate.
În perioada 29 iunie - 13
iulie 1999, cei doi inculpați l-au indus în eroare pe S.V., administratorul SC A.
SRL Galați, care le-a predate acestora 14 ordine de compensare în valoare de
1.026.000.000 lei, cinci din aceste ordine fiind date ca preț pentru cantitatea
de 93.750 kg. combustibil tip M, transformat în mod fraudulos, scriptic, în
motorină, adică ultimele două vagoane cisternă sosite în stația CF Cernele și
dirijate spre Regionala CF Brașov, la beneficiarul final SC B. Brașov.
Prin procesele verbale de
predare-primire a trei ordine de compensare, inculpații au aplicat ștampila
altei societăți și anume SC R. SRL Craiova (aparținând, în fapt, părții
vătămate M.S.C.) acesta având documentele societății și ștampila în posesia
martorului C.D.V., fratele martorului C.M., în locuința căruia avea acces
inculpatul S.D., iar un proces verbal a fost stampilat, la rubrica „primitor”,
cu ștampila aparținând SC K.I. SRL.
De altfel chiar inculpatul R.V.
recunoaște că a aplicat ștampila acestei din urmă societăți, sustrasă de
celălalt inculpat, în împrejurările descrise mai sus.
La data de 31 ianuarie 1999,
inculpatul R.V. a emis un bilet la ordin în valoare de 112.459.985 lei, scadent
la data de 12 februarie 1999, pe care beneficiarul creditor, respectiv partea
vătămată S.V. l-a fost prezentat la plată la data scadentă, însă acest titlu de
credit a fost refuzat, cu mențiunea „lipsă totală de disponibil”.
În nota de constatare
întocmită de comisarii Gărzii Financiare Dolj, la 11 octombrie 1999, s-a
stabilit că în balanța de verificare semestrială, încheiată la 30 iunie 1999,
SC E.A. SRL Craiova a înregistrat în evidențele contabile suma de 382.336.840
lei, ca fiind deductibil fiscal, reprezentând contravaloarea mărfurilor
aprovizionate în împrejurările descrise.
S-a stabilit că suma
reprezintă un prejudiciu adus bugetului de stat prin diminuarea cu știință a
obligațiilor fiscale.
S-a mai reținut că fapta
inculpatului R.V., de a emite un bilet la ordin pentru plata cantității de
tablă către SC A. SRL Galați, nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii
de înșelăciune acest fapt constituind un act comercial.
Împotriva acestei sentințe a
declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj partea civilă D.G.F.P. Dolj
inculpații S.D. și R.V.
Parchetul a criticat
sentința, susținând:
- greșit, inculpatul R.V. a
fost audiat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215
alin. (1), (2) și (3) C. pen., comisă împotriva părții civile SC A. SRL Galați;
- greșit s-a dispus
confiscarea, în baza art. 118 lit. d) C. pen., de la inculpatul R.V. a sumei de
164.667.719 lei;
- prima instanță a omis să
constate că este grațiată integral și condiționat, potrivit Legii nr. 542/2002,
pedeapsa de doi ani închisoare, aplicată inculpatului S.D. în baza art. 208
alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
- greșit, s-a apreciat că
reeducarea inculpatului S.D. se poate realiza prin suspendarea sub
supravegherea a pedepsei rezultantă de trei 3 ani închisoare.
Parchetul a solicitat
admiterea apelului, descontopirea pedepselor aplicate inculpaților, condamnarea
inculpatului R.V., în baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., înlăturarea
confiscării sumei 164.667.719 lei de la acest inculpat, să se constate că în
baza art. 1 și 7 din Legea nr. 543/2002 modificată, este grațiată integral și
condiționat pedeapsa aplicată inculpatului S.D., în baza art. 208 alin. (1) și (2)
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., să se recontopească pedepsele, urmând
ca ambii inculpați să le execute în regim de detenție.
Partea civilă D.G.F.P. Dolj
a criticat în apel sentința sub aspectul rezolvării greșite a laturii civile,
în sensul că suma la care trebuia obligat R.V. este în cuantum de 1.125.496.623
lei, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței și obligarea
inculpatului la plata acestei sume.
Inculpatul S.D., prin apelul
său, a solicitat achitarea pentru infracțiunile prevăzute de art. 208 alin. (1)
și (2) cu aplicare art. 41 alin. (2) C. pen., de art. 26, raportat la art. 31,
raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. și de art. 26, raportat la art.
215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., iar pentru infracțiunea prevăzută de art. 26,
raportat la art. 290 C. pen., a cerut reducerea pedepsei sub limita prevăzută
de lege cu suspendarea condiționată a executării.
Inculpatul R.V., prin apelul
său a criticat, în principal sentința pentru nelegalitate, susținând că, în mod
greșit a fost condamnat, fără a fi comis vreuna din fapte, solicitând achitarea
sa.
În subsidiar, s-a arătat că dacă
se va reține vinovăția sa, încadrarea corectă este în infracțiunea de
înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, prevăzute de art. 297 C. pen.
și nu de înșelăciune, prevăzută de art. 215 C. pen., solicitând sub acest
aspect, admiterea apelului, desființarea sentinței, schimbarea încadrării
juridice și aplicarea unei pedepse sub limita minimă prevăzută de lege și cu
suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Curtea de Apel Craiova, prin
decizia penală nr. 144 din 17 martie 2004, a admis apelurile parchetului și
inculpaților, a desființat, sentința pe latură penală, a descontopit pedepsele
aplicate inculpaților și a condamnat pe inculpatul R.V., în baza art. 215 alin.
(1), (2) și (3) C. pen., la pedeapsa de 3 ani înșelăciune (pentru fapte vizând cumpărarea
de produse de la SC A.I. SRL Galați).
S-au recontopit pedepsele
aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani
închisoare.
S-a înlăturat măsura de siguranță
aplicată, acestui inculpat în baza art. 188 lit. C. pen., privind suma de
164.667.719 lei.
S-au menținut celelalte
pedepse aplicate inculpatului.
În baza art. 1și 7 din Legea
nr. 543/2002, modificată, s-a constatat grațiată integral și condiționat
pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată inculpatului S.D., în baza art. 208 alin.
(1) și (2) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
S-au menținut celelalte
pedepse aplicate acestui inculpat.
S-au recontopit pedepsele
aplicate urmând ca inculpatul să execute, potrivit art. 34 alin. (1) lit. b) C.
pen., pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, în condițiile art. 86
6
C. pen.
Menține restul dispozițiilor
sentinței.
S-a respins, ca nefondat,
recursul declarat de partea civilă D.G.F.P. Dolj, pe care a obligat-o la
500.000 lei cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestei decizii au
declarat recurs partea civilă D.G.F.P. Dolj și inculpatul R.V.
Partea civilă, în recurs a
solicitat casarea hotărârilor pronunțate obligarea inculpatului, în solidar, cu
partea responsabilă civilmente la plata sumei de 1.135.496.632 lei.
Inculpatul, în recurs, a solicitat
admiterea recursului său, casarea hotărârilor pronunțate, achitarea, în baza
art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.,
iar în subsidiar, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art.
215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 297 C.
pen. și aplicarea unei pedepse de un an închisoare, cu aplicarea art. 81 C.
pen.
Recursurile nu sunt fondate.
Referitor la recursul părții
civile D.G.F.P. Dolj se constată că în mod corect, instanțele nu au acordat
majorări și penalități, întrucât s-ar ajunge la o dublă impunere. Totodată nu
s-a putut lua în considerare nici diferența de sumă de 368.375.587,8 lei, întrucât
aceasta reprezintă TVA-ul restant și majorări de întârziere a TVA-ului restant,
sume ce nu provin din comiterea infracțiunii de evaziune fiscală.
Deci, în mod legal
instanțele l-au obligat pe inculpatul R.V., în solidar cu societatea al cărui
administrator este, la plata obligațiilor către bugetul de stat, pe care a
sustras-o, în sumă de 747.109.744,8 lei, cu dobânda legală aferentă, de la data
rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la achitarea integrală a
debitului.
În ce privește recursul
declarat de inculpatul R.V., din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se
constată că instanța de apel a stabilit în mod corect situația de fapt și de
vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost condamnat.
Susținerea inculpatului de a
se dispune schimbarea încadrării din infracțiunea de înșelăciune în
infracțiunea de înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor, este și ea
neîntemeiată, întrucât acesta a cumpărat produse de la SC A. SRL, emițând un
ordin de plată, fără a avea disponibil în bancă, prin aceasta inducând în
eroare pe patronul acestei societăți, cu ocazia încheierii convenției. Această
faptă întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, care corect
a fost reținută de instanța de apel.
Stabilită fiind vinovăția
inculpatului, instanțele au aplicat acestuia pedepse corect individualizate, în
conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen. și proporționale cu pericolul
social al faptelor comise.
Întrucât criticile din
recursurile declarate sunt neîntemeiate, iar din analiza actelor dosarului nu
se constată existența unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea,
în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) din același cod, urmează a
respinge recursurile, cu obligarea recurenților la cheltuieli judiciare către
stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate,
recursurile declarate de partea civilă D.G.F.P. Dolj și inculpatul R.V.
împotriva deciziei penale nr. 144 din 17 martie 2004 a Curții de Apel Craiova.
Obligă pe recurenți să
plătească statului suma de câte 1.200.000 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 8 aprilie 2005.