ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1183/2004
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1183/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința nr. 548/E din 2
aprilie 2001 a Tribunalului Iași, s-a respins excepția lipsei calității
procesuale pasive invocată de reclamanta SC I.N.S. SRL Iași și, pe fond, s-a
admis în parte acțiunea formulată de reclamanta SC I.N.S. SRL Iași, în
contradictoriu cu pârâta Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor
Copilului Iași și, ca urmare, pârâta a fost obligată să plătească reclamantei
suma de 15.333.107 lei cu titlu de penalități de întârziere în plată, precum și
suma de 2.514.973 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Prin aceeași sentință, a fost
respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei și la plata daunelor, în
sumă de 6.870.928 lei, precum și capătul de cerere referitor la plata prețului,
în sumă de 15.333.107 lei.
Pentru a hotărî astfel, prima
instanță a reținut, în esență, că, urmare a adoptării O.U.G. nr. 26/1997, H.G. nr.
117/1999 și Hotărârii Consiliului Județean Iași nr. 55 din 24 iulie 1997, prin
care s-a înființat Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului
Iași, care a preluat, conform protocolului din 29 iunie 1998 și procesului-verbal
din 29 iunie 1998, casele de copii aparținând de Inspectoratul Școlar Județean
Iași, cu întregul activ și pasiv al acestora, casa de copii B.M., chemată în
judecată în calitate de pârâtă, și-a pierdut personalitatea juridică, care a
fost dobândită de Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului
Iași, care are, deci, legitimare procesuală pasivă, astfel, că aceasta urmează
a răspunde pentru obligațiile asumate de casa de copii B.M. prin contractul
încheiat cu reclamanta.
Pe fondul cauzei, prima instanță a
reținut că reclamanta a executat pentru pârâta, casa de copii B.M., lucrări de
instalații în baza contractului nr. 750 din 4 august 1997, a căror valoare
negociată s-a stabilit la suma de 300.000.000 lei.
A mai reținut prima instanță, că,
prin art. 4 din contract, pârâta s-a obligat să plătească lunar contravaloarea
lucrărilor executate pe baza situației de lucrări și facturi prezentate de
reclamantă, obligație neîndeplinită la termen, astfel că, în cauză, a devenit
incidentă clauza penală înscrisă la art. 4 alin. (2) din contract, și, ca
urmare, față de faptul că pârâta a achitat diferența de preț pentru lucrările
executate, în sumă de 15.333.107 lei, abia cu O.P. nr. 67 din 9 martie 2001,
datorează, având în vedere că nu a probat lipsa sa de culpă în achitarea cu
întârziere a sumei menționate, penalități de întârziere în plată, în sumă de
15.333.107 lei, la plata cărora a fost obligată aceasta.
În ceea ce privește daunele, în sumă
de 6.870.928 lei, prima instanță a reținut că acestea nu pot fi acordate în
contextul în care părțile au limitat prin propria lor voință, chiar în cadrul
contractului, despăgubirile pe care beneficiarul lucrărilor le datorează pentru
fiecare zi de întârziere în achitarea prețului și, drept urmare, nu există nici
o rațiune pentru a se acorda reclamantei și alte daune, mai ales în contextul
în care aceasta nu a dovedit că dobânzile bancare, pretinse cu titlu de daune,
ar fi fost plătite pentru creditele pe care a fost obligată să le contacteze în
vederea desfășurării activității curente, datorită faptului că pârâta nu a
plătit la scadență prețul lucrărilor executate.
Apelul declarat împotriva
susmenționatei sentințe de pârâta, Direcția Generală pentru Protecția
Drepturilor Copilului Iași, a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr. 400/A
din 15 octombrie 2001, pronunțată de Curtea de Apel Iași, instanța de apel
reținând în fundamentarea soluției, la fel ca tribunalul, că pârâta se află în
culpă pentru achitarea cu întârziere a sumei de 15.333.107 lei, reprezentând
preț lucrări executate și, ca urmare, că, în temeiul art. 4 alin. (2) din
contractul prin care părțile au convenit asupra clauzei penale, aceasta
datorează penalitățile de întârziere în plată solicitate prin acțiune.
Împotriva acestei ultime hotărâri,
pârâta, Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului Iași, a
declarat recurs, susținând, în esență, că decizia instanței de apel, prin care
a fost menținută sentința primei instanțe, de admitere în parte a acțiunii și
obligării sale la plata penalităților de întârziere în plată, în sumă de
15.333.107 lei, este criticabilă, întrucât curtea de apel nu a ținut seama că,
prin dovezile depuse la dosar, a probat lipsa sa de culpă în ceea ce privește
plata cu întârziere a prețului lucrărilor executate în sumă de 15.333.107 lei
și, deci, că, în raport cu această situație, trebuia exonerată de plata
penalităților în baza dispozițiilor coroborate ale art. 1082 și 1083 C. civ.,
întrucât neexecutarea s-a datorat unei cauze străine, care îmbracă forma unui
caz fortuit.
Mai susține recurenta, că, de
altfel, conform practicii judiciare în domeniu, plata penalităților este
indisolubil legată de ideea de culpă, chiar dacă părțile au convenit, prin contract,
plata acestora.
În consecință, întârzierea plății
sumei datorate cu titlu de preț s-a datorat lipsei fondurilor necesare, pe care
trebuia să i le aloce organele în drept, respectiv, Consiliul Județean Iași, și
cum, în final, suma solicitată s-a achitat nu din fondurile pe care trebuia să
le primească de la bugetul local, ci dintr-o sponsorizare, pârâta solicită
admiterea recursului, casarea hotărârilor și, pe fond, respingerea acțiunii.
Recursul pârâtei este fondat.
Din examinarea actelor de la dosar,
rezultă că, anterior reorganizării pârâtei, casa de copii B.M., conform O.G. nr.
26/1997, Curtea de Conturi Iași a făcut un control la fosta casă de copii și,
prin raportul întocmit cu această ocazie, s-a constatat că reclamanta ar fi
primit cu titlu de preț a lucrărilor executate o sumă superioară celei datorate
de pârâtă, fiind sesizat, în acest sens, Colegiul Jurisdicțional Iași.
Această situație s-a lămurit abia
prin sentința nr. 5/1999, pronunțată în dosarul nr. 73/1998 al Colegiului
Jurisdicțional Iași, prin care a fost respinsă sesizarea procurorului
financiar.
Deci, până la pronunțarea acestei
sentințe, pârâta, ca unitate bugetară, nu putea să procedeze la plata sumei în
discuție, iar, ulterior, debitul nu a putut fi lichidat prin plată datorită
neasigurării de către Consiliul Județean Iași (ordonatorul de credite) a
fondurilor necesare de la buget, care reprezintă singura sursă de finanțare a
pârâtei.
Or, pârâta face dovada cu actele noi
depuse în recurs că a făcut numeroase intervenții la Consiliul Județean Iași
(ordonatorul de credite) pentru alocarea fondurilor necesare de la buget, și că
acestea ori nu au fost soluționate favorabil, ori au fost rezolvate cu mare
întârziere.
În acest context și ținând seama că,
în realitate, suma datorată cu titlu de preț al lucrărilor executate a fost
achitată, potrivit probelor de la dosar, dintr-o sponsorizare și nu de la
bugetul Consiliului Județean Iași, se constată că, chiar dacă aceasta a fost
plătită cu întârziere, această situație s-a datorat unei împrejurări mai presus
de voința pârâtei, astfel că, în cauză, erau incidente dispozițiile coroborate
ale art. 1082 și 1083C. civ., care exclud angajarea răspunderii debitorului
pentru daune-interese în cazul în care acesta justifică că neexecutarea
obligației provine fie dintr-o cauză străină, care nu-i poate fi imputabilă,
fie dintr-un caz fortuit (cazul în speță).
Așa fiind, urmează a se admite
recursul pârâtei, a se modifica decizia atacată, a se admite și apelul
aceleiași părți împotriva sentinței instanței de fond, care va fi casată, cu
consecința respingerii acțiunii formulată de reclamanta SC I.N.S. SRL Iași.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de pârâta,
Direcția Generală pentru Protecția Drepturilor Copilului Iași, împotriva
deciziei nr. 400 din 15 octombrie 2001 a Curții de Apel Iași, pe care o
modifică, în sensul că admite apelul aceleiași părți, declarat împotriva
sentinței civile nr. 548 din 2 aprilie 2001 a Tribunalului Iași, pe care o
casează în parte, în sensul că respinge acțiunea reclamantei SC I.N.S. SRL
Iași.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică,
astăzi, 25 martie 2004.