ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1521/2004
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1521/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul
Brașov, secția civilă, prin sentința nr. 514/S din 1 noiembrie 2002, a admis
excepția lipsei capacității de folosință a Primăriei Municipiului Brașov și,
pentru acest motiv, a respins acțiunea (contestația) formulată de F.E. și F.A. împotriva
dispoziției nr. 964 din 24 iunie 2002 emisă de Primarul Municipiului Brașov,
prin care reclamanților le-a fost respinsă cererea privind restituirea în
natură a unei suprafețe de 300 mp teren cuprins în Parcul Gheorghe Dima din
Brașov făcându-li-se ofertă de măsuri reparatorii prin echivalent corespunzător
valorii imobilului.
Apelul declarat de reclamanți împotriva sentinței primei
instanțe a fost respins de Curtea de Apel Brașov, secția civilă, prin decizia
nr. 2/Ap din 5 februarie 2003.
Pentru a hotărî astfel, instanțele au reținut că Primăria
este o structură funcțională cu activitate permanentă, ea desemnând și clădirea
în care își desfășoară activitatea primarul, care nu are personalitate
juridică, ceea ce echivalează cu lipsa capacității de a avea drepturi și
obligații și nu poate sta în judecată în calitate de reclamantă sau pârâtă.
Împotriva deciziei instanței de apel reclamanții au declarat
recurs reiterând susținerile formulate în fazele procesuale anterioare și
anume, că demersul lor judiciar îl constituie contestația îndreptată împotriva
„Dispoziției de Primar nr. 964/2002” emisă în numele „unității deținătoare” în
sensul Legii nr. 10/2001 care este Primăria Brașov.
Recursul este fondat.
Astfel, deși primăria este o structură funcțională cu
activitate permanentă care aduce la îndeplinire efectivă hotărârile consiliului
local și dispozițiile primarului soluționând probleme curente ale
colectivității locale în care funcționează art. 91 din Legea administrației
publice locale nr. 215/2001, în conformitate cu alin. (1) și (2) ale art. 20
din Legea nr. 10/2001, între „unitățile deținătoare” obligate la restituire fac
parte și consiliile locale și județene, iar potrivit alin. (3), „în cazul
primăriilor restituirea în natură sau prin echivalent către persoana îndreptățită
se face prin dispoziția motivată a primarilor, respectiv a primarului general
al municipiului București”.
Așadar, în aplicarea art. 20 alin. (3) din Legea nr. 10/2001
rezultă că imobilele vizate urmează a fi retrocedate de „deținătorul actual”,
respectiv de către primării.
În considerarea celor ce preced și a faptului, necontestat,
că demersul judiciar al reclamanților vizează Dispoziția nr. 964/2002,
respectiv pe emitentul și semnatarul acesteia „Primăria Municipiului Brașov,
Cabinet Primar” instanțele aveau îndatorirea să examineze pe fond legalitatea
măsurii contestate.
Față de cele ce preced, recursul declarat de reclamanți se
privește ca fondat astfel că, în baza art. 312 și art. 313 C. proc. civ., va fi
admis, vor fi casate hotărârile pronunțate iar cauza va fi trimisă instanței de
fond, pentru rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Casează
decizia recurată, precum și sentința nr. 514/S din 1 noiembrie 2002 a
Tribunalului Brașov, secția civilă, și trimite cauza la același tribunal pentru
rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 februarie 2004.