ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3137/2004

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Parchetul de pe lângă Tribunalul Mureș, prin rechizitoriul din 7 mai 2003, trimite în judecată pe inculpatul R.D., pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. c) și d) C. pen. Actul de învinuire reține, în esență că, în noaptea de 18 septembrie 2002, inculpatul, care dormea în aceeași cameră cu concubina sa C.T. și cu cei 4 copii, a fost trezit de plânsetul minorei D.R., pe care a lovit-o, cu pumnul și cu palma, ca să nu mai plângă. În urma loviturii cu palma, victima s-a lovit, cu capul, de marginea din lemn a patului și a leșinat. Speriat, inculpatul a ieșit în curte și l-a trezit pe fratele său, care locuia într-o cameră vecină.

Alertată de gălăgie, a apărut și numita R.M., vecină, care, împreună cu inculpatul, au stropit victima cu apă și oțet. Victima s-a trezit, iar inculpatul a chemat, telefonic, ambulanța. Astfel, victima a fost internată în spital, unde a decedat, la 23 septembrie 2002, ca urmare a paraliziei sistemului nervos central consecutivă traumatismului cranio-cerebral, cu hematom subdural. Tribunalul Mureș, prin sentința penală nr. 1 din 7 ianuarie 2004, în baza art. 334 C. proc. pen., schimbă încadrarea juridică a faptei, din infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. c) și d) C. pen., în infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte, prevăzută de art. 183 C. pen., pentru care îl condamnă pe inculpat la 10 ani de închisoare, cu aplicarea art. 71 din același cod.

Inculpatul este menținut în stare de arest, iar din durata pedepsei i se deduce detenția preventivă, de la 25 septembrie 2002, până la zi. De asemenea, inculpatul este obligat la 700.000 lei cheltuieli judiciare statului. Parchetul de pe lângă aceeași instanță și inculpatul declară apel. Parchetul susține că în mod greșit a fost schimbată încadrarea juridică a faptei inculpatului. Inculpatul afirmă că nu el a lovit victima, încât în mod eronat este condamnat. Curtea de Apel Tg. Mureș, prin decizia penală nr. 56/ A din 2 aprilie 2004, admite apelul parchetului, desființează în parte sentința și condamnă pe inculpat la 16 ani de închisoare și 6 ani interzicerea unor drepturi, pentru infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 și art. 175 lit. c) și d), cu aplicarea art. 71 C. pen.

Prin aceeași decizie, instanța de apel respinge, ca nefondat, apelul inculpatului, pe care îl obligă la 800.000 lei cheltuieli judiciare statului. Prin recursul de față, inculpatul critică decizia motivând, în principal, că nu el a lovit victima și, în subsidiar, că nu a intenționat să-i suprime viața. Recursul este întemeiat. Este cert stabilit că inculpatul a lovit victima, așa cum el însuși recunoaște în fața procurorului, în prezența apărătorului. Este, de asemenea, neîndoielnic constatat că, în urma palmei, aplicate de inculpat, victima a fost proiectată pe spate, lovindu-se cu capul de pătuțul din lemn, lovitură în urma căreia s-a produs hematomul subdural, cauzator al decesului. Prima instanță a reținut, corect, că inculpatul nu a intenționat să suprime viața victimei, ci a încercat să o facă să tacă, rezultatul letal depășind intenția făptuitorului.

Praeterintenția făptuitorului rezultă din comportamentul lui anterior, concomitent și ulterior agresiunii comise, așa cum s-a reținut în considerentele acestei decizii. Așa fiind, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Curtea va casa decizia atacată și va menține sentința primei instanțe, prin admiterea recursului, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de inculpatul R.D. împotriva deciziei penale nr. 56/ A din 2 aprilie 2004 a Curții de Apel Târgu Mureș. Casează decizia penală sus-menționată și menține sentința penală nr. 1 din 7 ianuarie 2004 a Tribunalului Mureș. Compută arestarea preventivă a inculpatului de la 25 septembrie 2002 la zi. Onorariul, în sumă de 400.000 lei, pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 9 iunie 2004.