ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2136/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 32 din 29

ianuarie 2004, Tribunalul Mureș, l-a condamnat pe inculpatul C.R., în baza art.

211 alin. (1) și (2) lit. b), alin. (2

1

) lit. c) și alin. ultim C.

pen., la 18 ani închisoare și 9 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen., cu aplicarea art. 64 și art. 71 C. pen.

Au fost deduse din pedeapsă

reținerea și arestarea preventivă de la 5 ianuarie 2003 la zi, prelungind

măsura privativă de libertate cu 30 zile.

În baza art. 118 lit. d) C. pen., a

confiscat de la inculpat o bancnotă de 50.000 lei și 2 bancnote de câte 10.000

lei.

Au fost predate moștenitoarei

victimei mai multe înscrisuri ridicate de la inculpat.

Inculpatul a fost obligat la

6.000.000 lei cheltuieli judiciare către stat în care a fost inclusă și suma de

600.000 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, avansat din fondul

Ministerului Justiției.

Instanța a reținut, în fapt, că în

seara de 4 ianuarie 2003, inculpatul C.R. a pătruns în curtea din spatele

grajdului locuinței victimei A.I. din comuna Bălăușeri, jud. Mureș, printr-o

porțiune ruptă în gard și a mers la șură pentru a sustrage păsări.

Inculpatul cunoștea că victima, în

vârstă de 75 ani, locuiește singură. În momentul în care a încercat să iasă din

șură, inculpatul a fost surprins de victimă, între cei doi având loc o

altercație.

Datorită diferenței de vârstă,

inculpatul a reușit să lovească victima și să o trântească la pământ, după care

a continuat să-i aplice lovituri și în această poziție și să o strângă de gât

până în momentul în care a constatat că nu mai opune rezistență.

Inculpatul a mers apoi în locuința

victimei și a sustras de pe masă mai multe bancnote de 50.000 lei și un

miniaragaz, după care a părăsit imobilul.

După ce a ascuns miniaragazul într-o

curte, inculpatul a mers la un local din sat unde a comandat băutură alcoolică

însă a fost refuzat de vânzătoare, motivat de faptul că acesta, murdar de sânge

pe haine, a venit să plătească cu o bancnotă scoasă din circulație, dintre cele

luate de la victimă.

Fiind găsită în curte

de martorul O.K., victima a fost transportată spre Spitalul Sighișoara,

decedând însă pe drum.

Din raportul medico-legal de

autopsie rezultă că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat

insuficienței respiratorii acute urmare unui traumatism cervico toracic cu fracturi

costale bilaterale, contuzie laringiană, fractură de hioid și aspirat pulmonar

sanguin.

Pe baza indicațiilor date de

inculpat, a fost găsit miniaragazul la locul în care l-a lăsat, fiind ridicat

și predat unei rude a victimei.

Împotriva acestei hotărâri

inculpatul a declarat apel, solicitând reținerea circumstanțelor atenuante și

reducerea pedepsei.

Prin decizia penală nr. 30 din 20

februarie 2004, Curtea de Apel Tg. Mureș a respins, ca nefondat, apelul

inculpatului, constatând că hotărârea instanței de fond este legală și

temeinică.

Decizia penală sus-menționată a fost

atacată cu recurs de către inculpat, solicitând prin motivele scrise și

concluziile certe reducerea pedepsei.

Verificând hotărârea atacată în baza

materialului de la dosar, Înalta Curte constată că recursul inculpatului,

motivat pe cazul de casare prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14

C. proc. pen., nu este fondat.

Situația de fapt, astfel cum a fost

reținută, este întemeiată pe constatările făcute cu ocazia cercetării locului

faptei, a celor ce au rezultat urmare autopsiei și pe declarațiile din cursul

urmăririi penale date de inculpat.

Întrucât instanța de fond a înlăturat declarațiile

inculpatului din cursul judecății în partea privind împrejurările prezenței

acestuia în curtea victimei, constatând că susținerile sale ulterioare, în

sensul că ar fi intrat în curte pentru a-i cere victimei o sumă de bani pentru

că i-a muncit în gospodărie în trecut și că el a fost cel agresat, nu se

coroborează cu alte mijloace de probă, după cum nu se motivează nici revenirile

față de declarațiile anterioare.

Încadrarea juridică dată faptei este

criticabilă, instanța de fond omițând să examineze vinovăția inculpatului în

raport și de actele materiale, multiple, de violență, de leziunile, unele

dintre cele mai grave, produse și care au condus la deces.

Toate aceste elemente de apreciere

sunt consemnate prin registrul medico-legal de autopsie, din care rezultă grave

leziuni de violență, precum plagă de 8/2,8 cm în fundul căreia se vede

mandibula, produsă cel mai probabil cu cuțit sau briceag, ruptură de ficat și

splină, fractură dublă de stern, fracturi costale bilaterale, fractură os hioid

și altele.

Fără îndoială că cel care a comis

aceste grave acte de violență a acționat cu vinovăție în forma intenției și nu,

așa cum s-a reținut, în forma praeterintenției.

Cum, însă, procurorul nu a declarat

apel în cauză, instanța de apel nu a putut corecta încadrarea juridică, după

cum, evident, nu poate fi individualizată nici în recursul inculpatului.

La aplicarea pedepsei s-a ținut

seama de criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., atât de cele referitoare la

împrejurările și modalitățile comiterii infracțiunii care, așa cum s-a arătat,

evocă violența deosebită a făptuitorului, cât și de cele care caracterizează

persoana inculpatului, tânăr, însă cu antecedente penale, care îi conferă

statutul de recidivist pentru o condamnare aplicată pentru infracțiunea de

furt.

În raport de limitele speciale

prevăzute de lege, pedeapsa aplicată între aceste limite reprezintă o individualizare

judicioasă, cu asigurarea echilibrului funcțiilor de constrângere și reeducare

ale sancțiunii și de natură să realizeze scopul prevenirii săvârșirii de noi

infracțiuni.

Față de cele ce preced, critica

formulată de inculpat hotărârilor cu privire la individualizarea pedepsei este

nefondată, astfel încât recursul acestuia va fi respins ca nefondat.

Din pedeapsa aplicată se va deduce

timpul arestării preventive de la 5 ianuarie 2003 la 21 aprilie 2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul C.R. împotriva deciziei penale nr. 30 din 20 februarie

2004 a Curții de Apel Târgu Mureș.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, perioada arestării preventive de la 5 ianuarie 2003 la 21 aprilie

2004.

Obligă pe recurent să plătească

1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

21 aprilie 2004.