ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3550/2003

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Reclamanta SC P.G. SRL Brașov, prin acțiunea introductivă a chemat în judecată pe pârâta, SC A.S.M.I. SRL Brașov, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună obligarea pârâtei să înscrie dreptul său de proprietate asupra spațiului comercial ce formează obiectul contractului de antrepriză, autentificat, sub nr. 514 din 28 aprilie 1998, de B.N.P. P.S., contract guvernat de principiul forței obligatorii, instituit de art. 969 C. civ. Tribunalul Brașov, prin sentința civilă nr. 216 din 26 februarie 2001, a admis excepția lipsei calității procesuale active invocată, funcție de pct. 1 al art. 115 C. proc.

civ., și, în consecință, a respins acțiunea reclamantei ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală. A fost obligată reclamanta la plata sumei de 10.000.000 lei cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut aplicarea art. 973 C. civ., privind relativitatea efectelor contractului, și, față de faptul că reclamanta nu a participat la încheierea contractului de antrepriză nr. 514/1998, s-a considerat că nu poate cere executarea acestuia. Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia civilă nr. 375 din 20 iunie 2001, a admis apelul declarat de reclamantă împotriva hotărârii instanței de fond, a respins excepția lipsei calității procesuale active și a respins acțiunea reclamantei, obligând-o la 8.437.000 lei cheltuieli de judecată către intimata pârâtă.

S-a compensat, între părți, suma de 1.563.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut, cu privire la excepția lipsei calității procesuale active, că, prin actul de vânzare-cumpărare din 10 august 2000, societatea reclamantă are calitatea de succesor, cu titlu particular al SC J.M. SRL Brașov, care a fost parte în contractul de antrepriză nr. 514/1998. Inițial, contractul de antrepriză a fost încheiat între SC N.G.M.G. SRL, în calitate de beneficiar, și SC A.S.M.I. SRL, ca antreprenor. Prin contractul de antrepriză încheiat, antreprenorul s-a obligat să execute lucrările comandate și să predea beneficiarului actul juridic din care să rezulte intabularea în cartea funciară a dreptului său de proprietate.

Prin actul adițional nr. 1670 din 25 iulie 1998 la contract, părțile au încheiat o novație prin schimbare de debitor, conform art. 1130 C. civ., astfel că noul beneficiar a fost SC J.M. SRL Brașov. La 7 iulie 2000, noul beneficiar, SC J.M. SRL, a solicitat SC A.S.M.I. SRL avizul de înstrăinare al spațiului. În baza avizului comunicat prin actul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 4208 din 10 august 2000, SC J.M. SRL a înstrăinat reclamantei, SC P.G. SRL Brașov, spațiul comercial, astfel că, odată cu transmiterea dreptului de proprietate, se transmit convențional toate drepturile și obligațiile derivate din contractul de antrepriză, care a dobândit calitatea de succesor cu titlu universal.

Demersurile intimatei-pârâte în îndeplinirea obligației de intabulare a dreptului de proprietate, s-au lovit de nerealizarea unui proiect de dezmembrare privind suprafața concesionată, că operațiunea de intabulare e în curs de derulare, fiind necesară suplimentarea cererii cu o serie de acte și că întârzierea executării obligației provine dintr-o cauză străină, ce nu-i poate fi imputată. Împotriva menționatei decizii, pârâta, SC A.S.M.I. SRL Brașov, a declarat recurs, în temeiul art. 304 C. proc. civ., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, solicitând, în concluzie, admiterea recursului, modificarea în parte a deciziei, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale a reclamantei, SC P.G.

SRL Brașov, și menținerea deciziei în ce privește respingerea acțiunii reclamantei pe fond. În criticile formulate, recurenta-pârâtă susține, în esență, că, în privința excepției invocate, reținerile instanței de apel din considerentele deciziei sunt contradictorii, că, pe de o parte, antreprenorul și-a rezervat dreptul de a renunța la dreptul de preempțiune și de a obliga beneficiarul să încheie, în prezența tuturor părților, noul contract, fapt ce depășește convenția părților și că, pe de altă parte, aceeași instanță susține că, deși, pârâta nu și-a asumat în mod expres o asemenea obligație, ea se deduce din interpretarea art. 20 lit. b) din contractul de antrepriză. Recurenta susține lipsa calității procesuale active a reclamantei, motivat de faptul că între părți nu a existat și nu există o relație contractuală.

Recursul nu este fondat. La 12 martie 2003, intimata-reclamantă a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat închiderea dosarului, întrucât relațiile contractuale dintre părți au fost reglementate. Astfel, între recurenta-pârâtă, SC A.S.M.I. SRL Brașov, și intimata-reclamantă, SC P.G. SRL Brașov, s-a încheiat un act adițional la contractul de vânzare-cumpărare nr. 4208 din 8 octombrie 2002, autentificat, sub nr. 144 din 7 februarie 2002, de B.N.P. C.D., prin care s-a acordat beneficiarului, SC P.G. SRL, drept de folosință din închiriere asupra terenului pe întreaga perioadă a existenței contractului de concesiune nr. 1 din 27 mai 1997, încheiat cu Primăria Brașov. Față de aceste considerente, nu se mai impune analiza criticii formulate în recurs și urmează a se respinge recursul pârâtei ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta, SC A.S.M.I. SRL Brașov, împotriva deciziei nr. 375 din 20 iunie 2001 a Curții de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 17 septembrie 2003.