ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2008/2004
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2008/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin recursul formulat în
conformitate cu prevederile art. 202 alin. (2) din O.G. nr. 97/2000,
înregistrat la Curtea Supremă de Justiție, recurenta Cooperativa de Credit B.P.
F.
București a solicitat să se constate
nelegalitatea Hotărârii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a
României nr. 175 din 10 decembrie 2001, prin care i-a fost respinsă autorizarea
de constituire colectivă în cadrul Casei Centrale C.R.
În motivarea recursului s-a susținut
că Banca Națională a României ar fi putut să avizeze funcționarea Cooperativei
de Credit B.P.F. București, fie și temporar, urmând să condiționeze în cadrul
unui termen limită, actualizarea situațiilor contabile, prezentarea balanței și
a bilanțului la 31 decembrie 2001, precum și a celorlalte documente solicitate
de Banca Națională.
S-a mai precizat că aceste situații
nu au putut fi completate și trimise Băncii Naționale, deoarece toate
documentele contabile și extracontabile privind desfășurarea băncii populare au
fost ridicate de Inspectoratul General al Poliției - Direcția Cercetări Penale,
neavând posibilitatea recuperării.
Înalta Curte de Casație și Justiție,
analizând recursul, urmează să-l respingă ca nefondat, actul atacat, Hotărârea nr.
175 din 10 decembrie 2001, emisă de Banca Națională a României, întrunind
condițiile de legalitate.
Se constată că pe tot parcursul
desfășurării procesului de autorizare, recurenta nu a invocat că nu are
documentația contabilă, iar în prezentul recurs nu a făcut dovezi că acestea
sunt reținute de organele de cercetare penală.
În realitate, așa cum rezultă din
actele ce au stat la baza Hotărârii nr. 175 din 10 decembrie 2001, recurenta a
prezentat o documentație incompletă, în legătură cu proiectul actului
constitutiv al Cooperativei de Credit, încălcându-se art. 24 alin. (3) din O.G.
nr. 97/2000, modificat.
Acesta nu cuprindea prevederi clare
referitoare la durata de funcționare a cooperativei de credit, împrejurare ce
încalcă art. 25 lit. d) din O.G. nr. 97/2000; de asemenea, nu au fost
menționate condițiile de înființare a sediilor secundare, nu a fost indicate
numărul părților sociale subscrise și vărsate la momentul reorganizării, lista
membrilor cooperatori.
A rezultat, de asemenea, din
evaluarea studiului de fezabilitate, că recurenta nu poate asigura realizarea
obiectivelor propuse, și că litigiul între aceasta și SC C.I. SA București,
ilustrează faptul că nu întrunește condițiile de desfășurare a activității,
neavând toate organele de conducere constituite și validate conform Legii nr. 109/1996.
De asemenea, a rezultat că Banca
Națională a României a atenționat de obligativitatea îndeplinirii acestor
condiții cuprinse în Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 12 din 7 mai
2001, astfel că nu se poate susține că la respingerea cererii de aprobare
colectivă s-au avut în vedere numai aspectele formale, și nu de fond.
Pentru aceste considerente, Curtea
urmează să respingă recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
Cooperativa de Credit B.P.
F.
București
împotriva hotărârilor Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a
României, nr. 175 din 10 decembrie 2001 și nr. 23 din 28 februarie 2002, ca
nefondat.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 19 mai 2004.