ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1234/2004

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea formulată, reclamantul, Consiliul Local al municipiului Timișoara, a solicitat obligarea pârâtei, SC D.A.T. SRL Timișoara, la plata sumei de 62.323.700 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat prin suspendarea contractului pe care l-a încheiat, la 30 iunie 1999, cu SC E.T. SRL, ca urmare a contestării de către pârâtă licitației care l-a precedat. Tribunalul Timișoara, prin sentința nr. 1428 din 27 septembrie 2000, a respins acțiunea reclamantei, ca neîntemeiată, pentru neîntrunirea condițiilor art. 998 C. civ., pentru angajarea răspunderii pârâtei.

Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, prin decizia nr. 212 din 7 martie 2001, a admis apelul declarat de reclamantă și, schimbând în tot sentința atacată, a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 62.323.700 lei, cu titlu de daune, apreciindu-se că, prin contestarea licitației de către pârâtă, executarea contractului încheiat în baza acesteia a fost suspendat, prejudiciul suferit de reclamantă fiind, astfel, cauzat de fapta pârâtei. Recursul declarat de pârâtă, împotriva deciziei, a fost admis de Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, care, prin decizia nr. 5708 din 8 octombrie 2002, a casat hotărârea atacată și a trimis cauza pentru rejudecarea apelului, cu respectarea prevederilor art. 85 C. com., privitoare la regularitatea citării părților.

Rejudecând apelul, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, prin decizia nr. 1 din 23 ianuarie 2003, l-a admis ca fondat și, schimbând în tot sentința atacată, a admis acțiunea și a obligat-o pe pârâtă la plata sumei de 62.323.700 lei, reprezentând daune, precum și la 6.594.500 lei cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, s-a reținut, ca evident, raportul de cauzalitate dintre fapta pârâtei, de a contesta în instanță licitația în baza căreia s-a încheiat contractul nr. 93/1999, pe a cărei perioadă de soluționare reclamanta a luat măsura suspendării executării lui și prejudiciul ce i s-a creat acesteia, ca urmare a creșterii prețurilor la produsele ce au format obiectul contractului.

Împotriva deciziei, pârâta SC D.A.T. SRL a declarat recurs, solicitând, în temeiul art. 304 pct. 8 și 10 C. proc. civ., modificarea acesteia și menținerea soluției de respingere a acțiunii ca neîntemeiată. În dezvoltarea motivelor de recurs, ulterior detaliate și precizate, se susține, în esență: - interpretarea greșită a convenției de suspendare a executării contractului nr. 93/1999 de către reclamantă; - lipsa de temei legal al hotărârii, deoarece nu sunt întrunite condițiile aplicării art. 998 C. civ., în speță, contestarea de către el a licitației nefiind o faptă ilicită, ci exercitarea unui drept constituțional. Intimatul-reclamant a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, deoarece contestarea rezultatelor licitației de către recurentă a determinat suspendarea executării contractului încheiat cu SC E.T.

SRL, perioadă în care a crescut prețul produselor ce au format obiectul lui. Recursul este fondat. Soluția instanței de apel s-a întemeiat, în drept, pe prevederile art. 998 C. civ., reținând ca îndeplinită condiția legăturii de cauzalitate dintre fapta pârâtei, de a contesta în instanță licitația în speță, și prejudiciul suportat de reclamantă prin creșterea prețului produselor contractate, urmare a suspendării executării contractului de către ea pe perioada soluționării contestației. Or, din interpretarea prevederilor art. 998 C. civ., rezultă că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale, trebuie ca cele patru condiții la care el se referă să existe și să se întrunească cumulativ.

În cauza de față se constată însă, că: - prejudiciul la care face referire reclamanta nu este rezultatul săvârșirii unei fapte ilicite, al încălcării unui drept subiectiv, el având un izvor contractual, a cărui reparare este posibilă în condițiile contractului nr. 93/1999, care l-a generat; - nu există o faptă ilicită, deoarece societatea pârâtă, participantă la licitație, prin contestarea acesteia în justiție și-a exercitat un drept legal, prevăzut, în primul rând, de O.G. nr. 12/1993, privind achizițiile publice, în vigoare la acea dată; - în lipsa acestor două condiții, celelalte două condiții: existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu și existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul sunt, deci, fără suport.

Așa fiind, Curtea va admite recursul, va modifica decizia atacată și va respinge apelul declarat de reclamant. În aplicarea prevederilor art. 274 C. proc. civ., intimata-reclamantă va fi obligată la plata sumei de 12.460.922 lei cheltuieli de judecată către recurentă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Admite recursul declarat de pârâta SC D.A.T. SRL Timișoara. Modifică decizia civilă nr. 1 A din 23 ianuarie 2003 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, în sensul că respinge apelul declarat de reclamantul, Consiliul Local al municipiului Timișoara, împotriva sentinței civile nr. 1428 din 27 septembrie 2000 a Tribunalului Timișoara. Obligă intimata-reclamantă la plata sumei de 12.460.922 lei, reprezentând cheltuieli de judecată către recurenta-pârâtă. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi, 30 martie 2004.