ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4530/2003
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4530/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea arbitrală depusă la Comisia de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Oltenia, Dolj, reclamanta S.C. B.U. România S.A. Craiova, în contradictoriu cu pârâta S.C. B.C. I. SRL Drobeta Turnu Severin a solicitat tribunalului arbitral să oblige pârâta să-i plătească suma de 690.192.589 lei cu titlu de preț datorat și penalități de întârziere cu cheltuieli de judecată. Tribunalul arbitral din cadrul Comisiei de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Oltenia, Craiova, prin hotărârea arbitrală nr. 92 din 29 decembrie 2000, a admis în parte acțiunea arbitrală și a obligat pârâta să plătească reclamantei sumele de 542.523.416 lei preț, 64.010.799 lei penalități de întârziere și 10.887.832 lei cheltuieli de arbitrare.
Împotriva acestei hotărâri arbitrale pârâta S.C. B.C. I. SRL Drobeta Turnu Severin a formulat acțiune în anulare. Curtea de Apel Craiova, secția comercială, prin sentința nr. 8 din 24 aprilie 2001, a anulat ca netimbrată acțiunea în anulare făcând aplicarea dispozițiilor art. 9 alin. (2) din O.G. nr. 32/1995 modificată și completată prin art. 2 din Legea nr. 123/1997 modificată. Împotriva acestei din urmă hotărâri a formulat recurs pârâta S.C. B.C. I. SRL Craiova, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând nelegala sa citare în fața instanței chemate să soluționeze acțiunea în anulare. Curtea, analizând decizia recurată prin prisma criticii formulate, constată că recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Potrivit dovezii de citare existentă la dosarul nr. 3831/C/2001 al Curții de Apel Craiova, secția comercială, reclamanta S.C. B.C. I. SRL Craiova a fost citată cu mențiunea timbrării cererii cu 7.410.002 lei taxă judiciară de timbru și 50.000 lei timbru judiciar. Potrivit celor consemnate în încheierea de ședință, la termenul din 22 martie 2001 din partea reclamantei se prezintă E.P. delegat de conducerea societății reclamante (astfel cum rezultă din înscrisul existent la dosar) care ia cunoștință atât despre necesitatea timbrării cererii cât și despre noul termen acordat de instanță în vederea soluționării acțiunii în anulare, respectiv 24 aprilie 2001. Se constată astfel că, potrivit art. 153 alin. (1) reclamanta S.C.
B.C. I. SRL Craiova a avut termen în cunoștință, împuternicitul E.P. având drept de a cunoaște termenul. Această împrejurare este consemnată chiar de grefier în citativul existent la dosar. Apare așadar neîntemeiată critica recurentei privind nelegala sa citare în proces, în speță fiind întrunite cerințele enunțate de art. 153 alin. (1) C. proc. civ. care consacră sintagma „termen în cunoștință” în contextul procedural al cauzei. În considerarea celor ce preced, Curtea, constatând temeinicia și legalitatea sentinței recurate în temeiul art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE: Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta S.C. B.C. I. SRL Drobeta Turnu Severin împotriva sentinței nr. 8 din 24 aprilie 2001 a Curții de Apel Craiova, secția comercială. Irevocabilă. Pronunțată, în ședința publică, astăzi 20 noiembrie 2003.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.