ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1571/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 211 din 27

februarie 2003, pronunțată în rejudecare, după desființarea unei prime hotărâri

pronunțate în cauză, prin decizia nr. 425 din 22 iulie 2002 a Curții de Apel

București, secția I penală, Tribunalul București, secția a II-a penală, l-a

condamnat pe inculpatul S.M. la 9 ani închisoare, pentru săvârșirea

infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a), b) și d) C.

pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. Prin aceeași sentință s-a dispus

revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de un an și 6 luni

închisoare, aplicată inculpatului prin sentința nr. 709 din 15 mai 1998 a

Judecătoriei sectorului 1 București, urmând ca acesta să execute 10 ani și 6

luni închisoare și pedeapsa complementară de 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a) și b) C. pen. Conform art. 116 C. pen., i s-a interzis

inculpatului să se mai afle în București o perioadă de 5 ani.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța a reținut în fapt că în noaptea de 14 spre 15 septembrie 2000, inculpatul

S.M. însoțit de o persoană rămasă neidentificată a pătruns într-o locuință din

comuna Ciorogârla, aflată în construcție, în care dormeau mai mulți muncitori

și, amenințându-i pe aceștia cu un topor pe care-l avea asupra sa, a sustras

mai multe obiecte și anume un baros, un ciocan de dulgherie și un topor,

proprietatea muncitorilor, precum și un cablu electric aparținând

proprietarului construcției, C.E.

Această sentință a fost desființată

prin decizia penală nr. 238 din 7 mai 2003 a Curții de Apel București care,

admițând apelul declarat de inculpat a redus pedeapsa de la 9 la 7 ani

închisoare și, a dispus revocarea suspendării condiționate a pedepsei de un an

și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința nr. 709 din 15 mai

1998 a Judecătoriei sectorului 1 București, urmând ca acesta să execute în

total 8 ani și 6 luni închisoare.

Prin decizia nr. 4504 din 15

octombrie 2003, Curtea Supremă de Justiție, secția penală, a admis recursul

declarat de inculpat împotriva acestei decizii a curții de apel și a trimis

cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

În motivarea deciziei de admitere a

recursului inculpatului, Curtea Supremă de Justiție a reținut că unul dintre

judecătorii care au pronunțat hotărârea atacată s-a aflat în starea de

incompatibilitate prevăzută de art. 47 C. proc. pen., deoarece a făcut și din

completul de judecată care a pronunțat în aceeași cauză decizia nr. 425 din 22

iulie 2002 a Curții de Apel București.

După rejudecarea apelului declarat

de inculpatul S.M. împotriva sentinței penale nr. 211 din 27 februarie 2003 a

Tribunalului București, secția a II-a penală, Curtea de Apel București, secția

I penală, prin decizia penală nr. 691 din 19 martie 2004, a desființat această

sentință și, în fond, a dispus reducerea pedepsei aplicate de la 9 la 7 ani

închisoare și, a dispus revocarea suspendării condiționate a pedepsei de un an

și 6 luni închisoare, aplicată inculpatului prin sentința nr. 709 din 15 mai

1998 a Judecătoriei sectorului 1 București, urmând ca acesta să execute în total

8 ani și 6 luni închisoare.

Împotriva acestei decizii a curții

de apel a declarat recurs inculpatul care a solicitat reducerea pedepsei, în

raport cu pericolul real al faptei și cu circumstanțele sale personale.

Recursul nu este fondat.

La stabilirea pedepsei aplicată

inculpatului S.M., instanța de apel a ținut seama de limitele de pedeapsă de

lege pentru infracțiunea comisă de acesta, de pericolul ridicat al faptei, de

împrejurarea că inculpatul este recidivist, precum și de celelalte criterii de

individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen., neexistând temeiuri să

se reducă pedeapsa în modul cerut de inculpatul recurent.

În consecință, recursul urmează să

fie respins ca nefondat, cu obligarea inculpatului la plata cheltuielilor

judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul S.M. împotriva deciziei penale nr. 691 din 18 noiembrie

2003 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsă timpul arestării

preventive a inculpatului de la 24 octombrie 2000 la 19 martie 2004.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă

Pronunțată în ședință publică, azi

19 martie 2004.