ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2701/2003

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 315 din 16

octombrie 2002, Tribunalul Hunedoara a condamnat pe inculpatul G.I. la pedeapsa

de 6 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și

pedepsită de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) C. pen., cu aplicarea art.

37 lit. a) C. pen.

În baza art. 61 C. pen., s-a revocat

beneficiul liberării condiționate privind restul de pedeapsă neexecutat de 644

zile închisoare din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare, aplicată de

Judecătoria Petroșani prin sentința penală nr. 952/1999 și s-a dispus contopirea

acestuia cu pedeapsa aplicată în cauză, urmând ca inculpatul să execute

pedeapsa de 6 ani închisoare.

A fost privat inculpatul de

exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen., în condițiile art. 71 C.

pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a

menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 C. pen., s-a dedus

din pedeapsa aplicată, timpul executat în reținere și arest preventiv de la 24

iulie 2002, la 16 octombrie 2002.

Au fost respinse pretențiile civile

formulate de către partea civilă C.G.

Inculpatul a fost obligat la plata

sumei de 4.266.468 lei despăgubiri civile către Spitalul Vulcan cu dobânda legală

începând cu data rămânerii definitive a sentinței și până la achitarea

integrală a debitului.

Pentru a pronunța această hotărâre,

s-a reținut, urmare probelor administrate, că, în noaptea de 23 iulie 2002, în

jurul orelor 23,00, în timp ce partea vătămată C.G. se deplasa spre locuința sa

din orașul Vulcan, inculpatul după ce a depășit-o, s-a oprit în fața sa și

rupând o creangă dintr-un copac a lovit-o de mai multe ori peste cap.

Partea vătămată a căzut, timp în

care inculpatul i-a sustras o geantă cu haine și a părăsit în fugă locul

faptei.

Imediat prin zonă a trecut și

martorul K.M., care a auzit și el înainte de a întâlni pe partea vătămată,

niște zgomote de crengi rupte și a văzut o persoană alergând cu o geantă în

mână și căruia partea vătămată i-a spus ce s-a întâmplat, conducând-o la

spital.

În urma agresiunii partea vătămată a

suferit un traumatism cranio cerebral deschis cu plagă epicraniană, fapt pentru

care a fost internat în Spitalul orășenesc Vulcan în perioada 24 iulie – 28

iulie 2002.

Bunurile sustrase au fost restituite

părții vătămate a doua zi de către organele de poliție.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția

penală, prin decizia nr. 62/ A din 20 februarie 2003, a admis apelul declarat

de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara împotriva sentinței penale nr. 315

din 16 octombrie 2002 pe care a desființat-o numai sub aspectul

individualizării pedepsei aplicate inculpatului și a soluționării laturii

civile a cauzei și procedând la o nouă judecare în aceste limite:

A descontopit pedeapsa de 6 ani

închisoare aplicată inculpatului G.I. în elementele ei componente, de 6 ani și

respectiv de 644 zile închisoare.

A majorat pedeapsa pentru

infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) și (2) lit. b) și c) C.

pen., cu art. 37 lit. a) C. pen., la 7 ani și 6 luni închisoare.

A menținut dispozițiile privind

revocarea beneficiului liberării condiționate cu privire la restul de 644 zile

rămas neexecutat, rest pe care l-a contopit cu pedeapsa sus-arătată în cea mai

grea de 7 ani și 6 luni închisoare, pe care o va executa în final inculpatul.

În baza art. 14 C. proc. pen.,

raportat la art. 998 C. civ., a obligat pe inculpat să plătească părții civile

C.G. suma de 5.000.000 lei despăgubiri civile, din care 270.000 lei daune

materiale și 4.730.000 lei daune morale.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus

din pedeapsa aplicată durata executată începând cu 24 iulie 2002, la zi.

Au fost menținute în rest celelalte

dispoziții ale sentinței penale atacate.

S-a respins, ca nefondat, apelul

declarat de inculpatul G.I. împotriva aceleiași sentințe penale.

Împotriva ultimei hotărâri,

inculpatul a declarat recurs, solicitând casarea acesteia și, după rejudecare,

prin apărătorul său la ale cărui concluzii a achiesat, reducerea pedepsei

aplicate, pe care o consideră prea severă.

Recursul declarat nu este fondat.

La individualizarea pedepsei,

instanța, în mod, corect, ținând seama de dispozițiile art. 72, a avut în vedere

pericolul ridicat al faptei comise, manifestată prin leziunile grave aduse

părții vătămate, respectiv, plagă epicraniană și fractură parietală. Pe de altă

parte s-a avut în vedere și persoana inculpatului, recidivist, a mai suferit 5

condamnări, din care una tot pentru tâlhărie, împrejurări în raport de care se

apreciază că numai pedeapsa, în cuantumul aplicat, este în măsură să ducă,

potrivit art. 52 C. pen., la reeducarea inculpatului cât și la prevenirea

săvârșirii de noi infracțiuni.

Față de aceste considerente, Curtea

va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpat, cu obligarea acestuia

la plata cheltuielilor judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

inculpatul G.I. împotriva deciziei penale nr. 62 din 20 februarie 2003 a Curții

de Apel Alba Iulia, ca nefondat.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, perioada arestării preventive de la 24 iulie 2002, la 5 iunie

2003.

Obligă pe recurent să plătească

statului 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 300.000 lei,

reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 5

iunie 2003.