ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.11.2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3798/2008

HOTĂRÂRE
20.11.2008
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3798/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Examinând actele dosarului, insta

nța

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 14 D din 15

ianuarie 2008 pronunțată în dosarul nr. 7017/110/2007 Tribunalul Bacău a

condamnat pe inculpatul

M.V.

la pedeapsa principală de 16

ani închisoare și cea complementară de 8 ani interzicerea drepturilor prevăzute

de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Pe durata executării pedepsei principale

s-a interzis inculpatului conform art. 71 C. pen., drepturile prevăzute de art.

64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În temeiul art. 350 C. proc . pen. și art.

88 C. pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului, deducându-se durata

reținerii și arestului preventiv executat de la 4 octombrie 2007 la zi.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a

stabilit în raport de probele strânse la urmărirea penală și administrate în

cursul cercetării judecătorești următoarea situație de fapt.

Inculpatul M.V. a locuit împreună cu fratele

său M.C. și mama sa M.A. în același imobil în comuna Berești Tazlău, județul

Bacău fiind cunoscuți ca persoane care consumă frecvent alcool și fac

scandaluri ce degenerau adesea - finalizându-se cu lovituri.

În seara zilei de

3 octombrie 2007, inculpatul

a ajuns acasă sub influența băuturilor alcoolice, și sub pretextul că victima,

fratele său vânduse un cal și nu a împărțit banii cu el, i-a aplicat acestuia lovituri

repetate cu pumnii și picioarele, peste tot corpul, și cu o buturugă în zona

capului și toracelui.

Urmare leziunilor suferite, victima a decedat,

fiind găsită de organele de urmărire penală în albia unui pârâu din spatele

locuinței, unde fusese târât de inculpat.

Raportul de constatare medico-legală nr.

76/C/2007 întocmit de L.M.L. Moinești, stabilește că moartea victimei a fost

violentă, s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute survenite

consecutiv unui traumatism cranio-cerebral, cu fracturi de calotă și bază de

craniu, dilacerare cerebrală și traumatism toracic cu fracturi costale și

hemopneumotorax drept.

Același act stabilește că leziunile

cranio-cerebrale sunt cele mai grave și direct mortale, și s-au putut produce

prin loviri repetate cu un corp dur. Leziunile toracice s-au putut produce prin

loviri repetate cu un corp dur alungit din lateral dreapta și posterior.

Între leziunile traumatice și deces există o

legătură directă de cauzalitate, moartea survenind imediat. La momentul decesului,

victima avea o alcoolemie de 2,05 gr.%o.

Fapta descrisă a fost dovedită cu

actele medico-legale, declarațiile martorilor D.V., F.G., M.V., E.I., F.C., cum

și cele prin care inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii.

În drept, activitatea materială desfășurată de

inculpat, constând în lovirea repetată a victimei cu pumnii, picioarele peste

corp și cu un corp contondent (o buturugă) în cap și torace cu consecința

decesului acestuia, a fost apreciata, sub aspect obiectiv și subiectiv, ca

întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 174, art.

175 lit. c) C. pen.

La individualizarea judiciară a

pedepsei instanța a avut în vedere pericolul social al infracțiunii dovedit de

consecințele acestuia, circumstanțele în care s-a consumat, cum și datele care

caracterizează pozitiv persoana inculpatului, lipsit de antecedente penale, cu

o conduită procesuală sinceră.

În termen legal, împotriva sentinței,

inculpatul a declarat apel, solicitând reducerea pedepsei considerată prea

severă.

Curtea de Apel Bacău, secția penală,

cauze minori și familie, prin decizia penală nr. 113 din 30 septembrie 2008 a

admis apelul inculpatului, a desființat sentința reducând pedeapsa principală

cum și cea complementară la 15 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. proc . pen.

În temeiul art. 113 C. pen., inculpatul a fost

obligat la tratament medical - pe durata executării pedepsei principale.

În motivarea hotărârii, instanța de prim

control judiciar, invocă atitudinea sinceră a inculpatului, regretul exprimat

față de fapta săvârșită dar și starea sănătății psihice confirmată de expertiza

medico-legală psihiatrică efectuată în apel.

Astfel prin acest mijloc de probă s-a stabilit

că inculpatul prezintă diagnosticul „retardare mentală medie cu imaturitate

psiho-emoțională, dificultăți de inserție socio-familiale fapta fiind comisă cu

discernământ critic diminuat - de natură a reduce autocontrolul.

În termen legal, inculpatul a declara

t recurs,

invocând netemeinicia deciziei iar ca temei juridic cazul de casare prevăzut de

art. 385

9

pct. 17 C. proc . pen.

Trecând la soluționarea recursului prin

prisma cazului de casare arătat, Înalta Curte constată că nu este fondat pentru

considerentele ce se vor arăta.

Pedeapsa principală și cea complementară

stabilită de instanța de apel la limita minimului prevăzut de dispozițiile art.

174, art. 175 lit. c) C. pen. a fost dimensionată prin valorificarea tuturor

criteriilor legale de individualizare, așa cum sunt enunțate de art. 72 C. pen.

Atitudinea procesuală sinceră a inculpatului,

starea sănătății psihice a acestuia cum și regretul exprimat față de

infracțiunea săvârșită au motivat reducerea pedepsei principale la minimul

prevăzut de lege, așa încât nu se poate da acestora, în actuala fază

procesuală, semnificația juridică a unor circumstanțe atenuante care să

justifice coborârea pedepsei principale sub limita minimă prevăzută de textul

incriminator.

Întrucât la examinarea di

n oficiu nu se

constată existența unor cazuri de casare care să conducă la reformarea

hotărârii, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat conform art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc . pen.,

recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

ÎN

D

E

C

I

D

E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.V. împotriva

deciziei penale nr. 113 din 30 septembrie 2008 a Cur

ții de Apel

Bacău, secția penală, cauze minori și familie.

Deduce din pedeapsa aplicată, durata

reținerii și arestării preventive de la 4 octombrie 2007 la 20 noiembrie 2008.

Obligă recurentul inculpat la plata

sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 20 noiembrie 2008.

Sursă