ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 412/2004

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 331 din 2 aprilie 2003,

Tribunalul București, secția a II–a penală, a respins cererea formulată de

condamnata G.F., prin care a solicitat întreruperea executării pedepsei de 3

ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 149 din 14 martie 2000 a

Tribunalului București, secția I penală, definitivă prin decizia penală nr.

324/2000 a Curții de Apel București, secția a II–a penală.

S-a reținut, din referatul de

anchetă socială efectuată în cauză, că motivul invocat de petentă, că are în

întreținere trei copii minori, iar familia sa trăiește în condiții grele, nu

este întemeiat și că nu există nici o „împrejurare specială” care să impună

întreruperea executării pedepsei, în baza art. 453 lit. c) C. proc. pen.

Curtea de Apel București, secția I

penală, prin decizia nr. 253 din 9 mai 2003 a respins, ca nefondat, apelul

condamnatei.

Petenta a declarat recurs.

Din examinarea lucrărilor dosarului,

rezultă, într-adevăr, că în cauză nu sunt întrunite condițiile expres și

limitativ prevăzute de lege, care să impună întreruperea executării pedepsei,

conform art. 453 lit. c) C. proc. pen.

Drept urmare, recursul condamnatei

G.F. va fi respins, ca nefondat, cu obligarea acesteia la cheltuieli judiciare

către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

condamnata G.F. împotriva deciziei nr. 253 din 9 mai 2003 a Curții de Apel

București, secția I penală, ca nefondat.

Obligă pe recurentă să plătească

statului 500.000 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

22 ianuarie 2004.