ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 945/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 945/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
S-a luat
în examinare recursul declarat de inculpatul Ș.I. împotriva deciziei penale
nr.69 din 25 iulie 20002 a Curții Militare de Apel.
S-au
prezentat recurentul inculpat și intimata parte civilă B.M.
A
lipsit intimata parte civilă S.C. „A2..
Procedura
de citare a fost îndeplinită.
Intimata
parte civilă solicitând cuvântul, după ce a fost legitimată cu cartea de
identitate seria HD nr.089674 emis de Poliția municipiului Brad la data de 14
iunie 2000, a declarat că s-a împăcat cu inculpatul și înțelege să-și nu își
mai mențină plângerea formulată împotriva lui pentru infracțiunea de vătămare
din culpă, prevăzută de art.184 alin.1 și 3 din Codul penal.
Procurorul
a solicitat să se ia act că părțile s-au împăcat și să se înceteze procesul
penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea de vătămare corporală
din culpă prevăzută de art.184 alin.1 și 3 din Codul penal, în temeiul art.11
pct.2 lit.b, raportat la art.10 lit.h din Codul de procedură penală, în cauză
intervenind împăcarea părților.
Inculpatul,
în ultimul cuvânt, a solicitat să se ia act că s-a împăcat cu partea civilă,
iar aceasta nu își mai menține plângerea împotriva lui, și în consecință să se
înceteze procesul pe rol pornit împotriva sa pentru infracțiunea de vătămare
corporală din culpă.
C U R T E A
Asupra
recursului de față;
În
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
sentința nr.62 din 22 aprilie 2002 Tribunalul Militar Teritorial a dispus
condamnarea inculpatului
Ș.I.
la 6
luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală din culpă,
prevăzută de art.184 alin.1 și 3 din Codul penal.
În
baza art.81 din Codul penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării
pedepsei aplicate, pe o durată de 2 ani și 6 luni, ce constituie termen de
încercare.
S-a
atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.83 din Codul penal.
A
fost admisă în parte acțiunea civilă exercitată de B.M.
A
fost obligat inculpatul la 20.000.000 lei daune morale către partea civilă.
A
fost respinsă ca inadmisibilă acțiunea civilă exercitată de SC „A”.
În
baza art.193 alin.1 și 2 din Codul penal a fost obligat inculpatul la
10.438.350 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către partea civilă B.M.
În
baza art.191 din Codul de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata
sumei de 1.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru
a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut în fapt următoarele:
La
data de 11 martie 2000, în jurul orelor 17,00, inculpatul conducea autoturismul
proprietate personală marca pe D.D.76 circulând dinspre localitatea Brad spre
municipiul Deva, jud.Hunedoara.
Pe
raza comunei Vălișoara, jud.Olt, inculpatul a intrat în depășirea unui
autoturism care se deplasa în aceeași direcție.
În
momentul revenirii pe banda sa de mers, autoturismul condus de inculpat a
derapat, datorită neadaptării vitezei și s-a lovit cu bara de protecție spate,
colțul din dreapta, de parapetul din beton ce asigura partea dreaptă a șoselei.
Autoturismul
s-a deplasat în derapaj într-o poziție oblică de axa drumului, circa 12 m. În
această poziție oblică, autoturismul condus de inculpat a depășit cu partea din
față axul șoselei, lovind cu partea stângă față în portiera stângă,
autoturismul care circula din sens opus.
În urma impactului autoturismul condus de partea vătămată B.M.,
a fost proiectat de postamentul dreapta a sensului său de mers, oprindu-se pe
un parapet metalic al unui podeț aflat în zonă iar autoturismul condus de
inculpat a oprit într-o poziție oblică față de axul drumului.
Urmare
a impactului, partea vătămată a suferit leziuni constând într-o entorsă la
genunchiul drept, ceea ce a necesitat pentru vindecare 26-27 zile îngrijiri
medicale.
De
asemenea, numita B.L. care o însoțea pe partea vătămată, aflată în partea
dreaptă față a autoturismului, a suferit leziuni care au necesitat 8-9 zile
îngrijiri medicale.
Împotriva
acestei hotărâri a declarat apel inculpatul
Ș.I.
,
solicitând achitarea sa în temeiul art.11 pct.2 lit.a, raportat la art.10 lit.d
din Codul de procedură penală, susținând că fapta reținută în sarcina sa nu
întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală din
culpă, prevăzută de art.184 alin.1 și 3 din Codul penal. În subsidiar, a
solicitat să se constate că fapta nu prezintă pericol social al unei
infracțiuni și în consecință, să fie achitat pentru infracțiunea prevăzută de
art.184 alin.1 și 3 din Codul penal, în temeiul art.11 pct.2 lit.a, raportat la
art.10 lit.b
1
din Codul de procedură penală și să-i fie aplicată o
amendă administrativă, conform art.91 din Codul penal.
Prin
decizia nr.69 din 15 iulie 2002, Curtea Militară de Apel a respins, ca
nefondat, apelul declarat de inculpat, obligându-l la plata sumei de 500.000
lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru
a pronunța această hotărâre, instanța de control judiciar a reținut că
inculpatul, prin săvârșirea infracțiunii, a încălcat acele norme care apară
relațiile privitoare la ocrotirea integrității corporale și sănătății persoanei
cât și acelea privitoare la sigurarea securității anumitor activități
profesionale și sociale.
S-a
mai reținut că fapta inculpatului a fost corect încadrată juridic în textul de
lege corespunzător în raport de materialul probator administrat în cauză,
respectiv procesul-verbal de cercetare la fața locului, schița locului
accidentului, planșa foto, certificatele medico-legale, raportul de expertiză
criminalistică, declarația părții vătămate, declarațiile martorilor și
declarațiile inculpatului.
Împotriva
acestei hotărârii a declarat recurs inculpatul care nu și-a precizat în scris
motivele de recurs.
În
ședința de judecată din 25 februarie 2003, s-a prezentat intimata parte civilă
B.M. care după ce s-a legitimat cu cartea de identitate seria HD nr.089674 emis
de Poliția Municipiului Brad, jud.Hunedoara la data de 14 iunie 2000, a
declarat că nu își mai menține plângerea formulată împotriva inculpatului,
deoarece înțelege să se împace cu acesta.
Conform
art.184 alin.ultim. din Codul penal, pentru faptele prevăzute în alin.1 și 3 al
aceluiași text de lege, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea
prealabilă a părții vătămate.
Pe
de altă parte, potrivit art.132 din Codul penal, împăcarea părților, în
cazurile prevăzute de lege, înlătură răspunderea penală și stinge și acțiunea
civilă. Împăcarea este personală și produce efecte numai dacă intervine până la
rămânerea definitivă a hotărârii.
Cum
în cauză, Curtea constată îndeplinite condițiile cerute de textele de lege
sus-menționate, în sensul că, prezenți în instanță inculpatul și partea
vătămată au declarat că s-au împăcat, urmează să se constate încetat procesul
penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea de vătămare corporală
din culpă, prevăzută de art.184 alin.1 și 3, în cauză intervenind împăcarea
părților.
Pentru
aceste considerente, în temeiul art.385
15
pct.1 lit.d din Codul de
procedură penală, urmează ca recursul declarat de inculpat să fie admis.
Se
va casa decizia atacată și sentința nr.62 din 22 aprilie 2002 a Tribunalului
Militar Teritorial București și în baza art.11 pct.2 lit.b, raportat la art.10
lit.h din Codul de procedură penală, urmează să se înceteze procesul penal
pornit împotriva inculpatului Șică Ioan pentru infracțiunea de vătămare
corporală din culpă, prevăzută de art.184 alin.1 și 3 din Codul penal, în cauză
intervenind împăcarea părților.
În
temeiul art.192 din Codul de procedură penală, urmează ca recurentul inculpat
și intimata parte civilă să fie obligați la plata sumelor de câte 1.500.000 lei
cheltuieli judiciare către stat, ocazionate de judecarea cauzei în fond, apel
și recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul
declarat de inculpatul
Ș.I.
împotriva deciziei nr.69 din 25 iulie
2002 a Curții Militare de Apel.
Casează decizia atacată și
sentința nr.62 din 22 aprilie 2002 a Tribunalului Militar Teritorial București.
In baza art.11 pct.2
lit.b, raportat la art.10 lit.h din Codul de procedură penală, încetează
procesul penal pornit împotriva inculpatului Ș.I. pentru infracțiunea de
vătămare corporală din culpă, prevăzută de art.184 alin.1 și 3 din Codul penal,
în cauză intervenind împăcarea părților.
Obligă pe recurentul
inculpat și partea civilă B.M. la plata sumelor de câte 1.500.000 lei
cheltuieli judiciare către stat, ocazionate de judecarea cauzei în fond, apel
și recurs.
Pronunțată
în ședință publică, azi 25 februarie 2003.