ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6059/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6059/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Asupra recursului penal de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 664 din 10
iulie 2003 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, a fost
respinsă contestația la executare formulată de condamnatul P.G., ca nefondată.
Pentru a pronunța această sentință,
prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:
P.G. a fost condamnat la pedeapsa de
11 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (inițial a
fost condamnat la 12 ani închisoare, însă Curtea Supremă de Justiție, prin
decizia penală nr. 140 din 9 decembrie 2002 a admis recursul în anulare și a
redus pedeapsa la 11 ani închisoare).
S-a mai reținut că motivul invocat
în cererea introductivă (reducerea pedepsei) nu se încadrează în dispozițiile art.
461 C. proc. pen.
Curtea de Apel București, prin
decizia penală nr. 528/ A din 15 septembrie 2003, a respins apelul formulat de
condamnat.
Împotriva acestei decizii
condamnatul a declarat recurs prin care a reiterat motivele invocate în cererea
de apel, învederând că pedeapsa aplicată, de 12 ani închisoare, este prea aspră
și se impune reducerea ei.
Recursul nu este fondat.
Potrivit art. 461 C. proc. pen.,
cazurile de contestație în anulare sunt limitativ prevăzute, printre ele
nefigurând și motivul invocat de condamnat, motiv care a constituit obiect al
căilor ordinare de atac și a unui recurs în anulare, și în urma cărora pedeapsa
a fost redusă.
Contestația la executare prin care
condamnatul solicită reindividualizarea pedepsei nu se încadrează în
dispozițiile art. 461 lit. d) C. proc. pen., întrucât nu este vorba de un
incident ivit în cursul executării, iar, pe de altă parte, prin admiterea
cererii s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat al unei hotărâri
definitive, pe altă cale decât cele stabilite de lege.
În raport de considerentele arătate,
recursul declarat este nefondat și va fi respins, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) din
același cod, recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de condamnatul P.G., împotriva deciziei penale nr. 528/ A din 15
septembrie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.
Obligă recurentul condamnat să
plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care 200.000
lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Pronunțată în ședință publică, azi
19 decembrie 2003.