ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 19.12.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6059/2003

HOTĂRÂRE
19.12.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 6059/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului penal de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 664 din 10

iulie 2003 pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, a fost

respinsă contestația la executare formulată de condamnatul P.G., ca nefondată.

Pentru a pronunța această sentință,

prima instanță a reținut, în esență, următoarea situație de fapt:

P.G. a fost condamnat la pedeapsa de

11 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat (inițial a

fost condamnat la 12 ani închisoare, însă Curtea Supremă de Justiție, prin

decizia penală nr. 140 din 9 decembrie 2002 a admis recursul în anulare și a

redus pedeapsa la 11 ani închisoare).

S-a mai reținut că motivul invocat

în cererea introductivă (reducerea pedepsei) nu se încadrează în dispozițiile art.

461 C. proc. pen.

Curtea de Apel București, prin

decizia penală nr. 528/ A din 15 septembrie 2003, a respins apelul formulat de

condamnat.

Împotriva acestei decizii

condamnatul a declarat recurs prin care a reiterat motivele invocate în cererea

de apel, învederând că pedeapsa aplicată, de 12 ani închisoare, este prea aspră

și se impune reducerea ei.

Recursul nu este fondat.

Potrivit art. 461 C. proc. pen.,

cazurile de contestație în anulare sunt limitativ prevăzute, printre ele

nefigurând și motivul invocat de condamnat, motiv care a constituit obiect al

căilor ordinare de atac și a unui recurs în anulare, și în urma cărora pedeapsa

a fost redusă.

Contestația la executare prin care

condamnatul solicită reindividualizarea pedepsei nu se încadrează în

dispozițiile art. 461 lit. d) C. proc. pen., întrucât nu este vorba de un

incident ivit în cursul executării, iar, pe de altă parte, prin admiterea

cererii s-ar aduce atingere autorității de lucru judecat al unei hotărâri

definitive, pe altă cale decât cele stabilite de lege.

În raport de considerentele arătate,

recursul declarat este nefondat și va fi respins, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Conform art. 192 alin. (2) din

același cod, recurentul va fi obligat la cheltuieli judiciare către stat.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de condamnatul P.G., împotriva deciziei penale nr. 528/ A din 15

septembrie 2003 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Obligă recurentul condamnat să

plătească statului suma de 800.000 lei cheltuieli judiciare, din care 200.000

lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul

Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

19 decembrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-05-14
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2651/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1196 din 17 decembrie 2003 a Tribunalului București s-a respins, ca nefondată, contestația la executare formulată de D.C. împotriva sent
ÎCCJ 2003-05-30
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2615/2003
Asupra recursului penal de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 1084 din 12 noiembrie 2002, pronunțată de Tribunalul București, secția a II-a penală, a fost respinsă contestația la executare for
ÎCCJ 2003-07-04
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3090/2003
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Condamnatul S.I. a formulat contestație la executare prin care a solicitat reducerea pedepsei de 10 ani închisoare, aplicată prin sentința nr. 89 din 10 februari
ÎCCJ 2003-05-15
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2282/2003
pați împotriva hotărârii primei instanțe, ca nefondate, iar Curtea Supremă de Justiție, secția penală, prin decizia nr. 3761 din 4 octombrie 2000, a respins recursul declarat de către inculpatul G.G. împotriva acestei din urmă decizii. Invo
ÎCCJ 2009-03-25
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1092/2009
de condamnatul revizuient s-a observat cu ușurință că, în speța de față, acesta nu a învederat nicio astfel de împrejurare care să facă admisibilă solicitarea de revizuire a sentinței penale nr. 477 din 06 mai 2003 a Tribunalului, secția ll
Sursă