ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4634/2004

Asupra recursului în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a declarat, în temeiul art. 330 pct. 2 C. proc. civ., recurs în anulare împotriva sentinței civile nr. 1609 din 20 decembrie 2002 a Tribunalului Covasna și a deciziei civile nr. 449 din 27 martie 2003 a Curții de Apel Brașov, secția civilă, susținând că au fost pronunțate cu încălcarea esențială a legii, ceea ce a determinat o soluționare greșită a cauzei pe fond. S-a arătat că nelegal instanțele au considerat că magistrații fac parte din categoriile de persoane care sunt asigurate prin efectul legii, cu scutire de plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate.

Recursul în anulare urmează să fie admis ca fondat pentru următoarele considerente: Tribunalul Covasna prin sentința civilă nr. 1609 din 20 decembrie 2002, definitivă prin decizia civilă nr. 449 din 27 martie 2003 a Curții de Apel Brașov, a admis acțiunea formulată de reclamantul B.I. și a obligat Ministerul Justiției și Tribunalul Covasna să restituie sumele reținute cu titlu de contribuții de asigurări sociale de sănătate în procent de 7 %, raportat la salariul lunar reactualizate. A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâți și a fost obligată chemata în garanție C.A.S.A. O.P.S.N.A.J. să-i achite sumele la plata cărora au fost obligați, către reclamant.

Instanțele au reținut în esență că, în conformitate cu prevederile art. 99 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 magistrații, în activitate sau pensionari, precum și soțul sau soția și copiii aflați în întreținerea acestora, beneficiază, în mod gratuit, de asistență medicală și medicamente, astfel că legea nu condiționează acordarea asistenței medicale gratuite de plata unor contribuții de asigurări sociale de sănătate. Instanțele au considerat că aplicarea prevederilor art. 99 alin. (1) din Legea nr. 92/1992 exclude aplicarea dispozițiilor Legii nr. 145/1997. Astfel, în conformitate cu art. 1 alin. (2) din Legea nr. 145/1997, asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii și funcționează descentralizat pe baza principiului solidarității și subsidiarității în colectarea și utilizarea fondurilor; art. 4 din aceleași act normativ prevede că cetățenii români, cetățenii străini și apatrizii care au reședințe în România, sunt supuși în mod obligatoriu asigurării.

Art. 6 și art. 55 din Legea nr. 145/1997 enumeră, limitativ, categoriile de persoane care beneficiază de asigurări de sănătate sau sunt asigurate prin efectul legii, cu scutire de plata contribuției pentru asigurările sociale de sănătate. Cum magistrații nu sunt incluși în categoriile de persoane exceptate de la plata contribuțiilor de asigurări sociale de sănătate, Curtea va admite recursul în anulare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. Casează decizia nr. 449/R din 27 martie 2003 a Curții de Apel Brașov, secția civilă, precum și sentința civilă nr. 1609 din 20 decembrie 2002 a Tribunalului Covasna și respinge acțiunea. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 iunie 2004.