ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2943/2004

Examinând recursul de față,

constată:

Prin sentința penală nr. 308 din 24

noiembrie 2003, pronunțată de Tribunalul Alba în rejudecare, s-a admis cererea

de contopire formulată de condamnatul P.V.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă

de 6 ani și 6 luni închisoare, stabilită prin sentința penală nr. 208 din 23

ianuarie 2003 a Judecătoriei sectorului 5 București, urmare admiterii unei

cereri de contopire, în pedepsele rezultante, componente aplicate prin:

sentința penală nr. 752 din 10 aprilie 2000 a Judecătoriei sector 1 București,

sentința penală nr. 1758/1999 a Judecătoriei Bistrița, sentința penală nr. 490/1999

a Judecătoriei Dej, care au fost de asemenea descontopite în pedepsele

componente și pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 388/1995 a

Judecătoriei Miercurea Ciuc, înlăturându-se sporul de un an și 6 luni

închisoare.

Au fost descontopite în pedepsele

componente pedepsele rezultante, aplicate prin sentința penală nr. 730/1997 a

Judecătoriei sectorului 2 București și prin sentința penală nr. 92/2002 a

Tribunalului Alba.

S-a menținut dispoziția privind

revocarea liberării condiționate în privința restului de pedeapsă de 540 zile

închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr.

752/2000 a Judecătoriei sectorului 1 București, pe care l-a contopit cu fiecare

din pedepsele menționate mai sus.

Conform art. 36 C. pen., art. 33 și art.

34 C. pen. s-au contopit pedepsele rezultante în pedeapsa cea mai grea de 8 ani

închisoare, ce a fost sporită la 9 ani închisoare.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen. și

art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă perioadele executate de la 7 decembrie

1994 la 30 decembrie 1997, de la 2 aprilie 1996 la 4 iulie 1997, de la 10 iunie

1999 la 23 mai 2001 și din 23 noiembrie 2001 la 1 iunie 2004.

S-au menținut celelalte dispoziții

ale sentințelor și au fost anulate mandatele de executare emise.

S-a reținut că fapta pentru care

condamnatului i s-a aplicat pedeapsa, prin sentința penală nr. 92/2002 a

Tribunalului Alba, a fost comisă în stare de recidivă în raport cu pedepsele

aplicate, prin sentința penală nr. 208/2001 a Judecătoriei sectorului 5

București și nr. 730/1997 a Judecătoriei sectorului 2 București, acestea din

urmă fiind aplicate pentru fapte concurente.

Curtea de Apel Alba Iulia prin

decizia penală nr. 90/ A din 5 martie 2004, a admis apelul declarat de

Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba și a desființat sentința.

Rejudecând, instanța de apel, a

descontopit pedeapsa de 9 ani închisoare în pedepsele componente.

În baza art. 36, art. 33 și art. 34 C.

pen., a contopit următoarele pedepse:

- 3 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2), cu aplicarea art. 13 C.

pen.;

- cinci pedepse de câte 3 ani

închisoare, aplicate pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3)

C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- cinci pedepse de câte 3 ani

închisoare, aplicate pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (3),

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.;

- 5 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 208 alin. (1) și art. 209 lit. a), cu aplicarea art.

13 C. pen.;

- 4 ani și 6 luni închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 26, raportat la art. 208 și art. 209 lit. a) C.

pen., cu aplicarea art. 13 C. pen., stabilite prin sentința penală nr. 752/2000

a Judecătoriei sectorului 1 București;

- 5 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. a) și i) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.;

- un an închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 36 alin. (1) din Decretul nr. 329/1966, cu

aplicarea art. 37 lit. b), stabilite prin sentința penală nr. 1758/1999 a

Judecătoriei Bistrița;

- două pedepse de câte 2 ani

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. a) și i)

C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b), art. 74 și art. 76 C. pen., stabilite

prin sentința penală nr. 490/1999 a Judecătoriei Dej;

- un an și 6 luni închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 208 și art. 209 alin. (1) lit. a) și i), cu

aplicarea art. 75 lit. c) aplicată, prin sentința penală nr. 388/1995 a

Judecătoriei Miercurea Ciuc;

- 3 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. a) și i) C. pen., cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.;

- 2 ani și 6 luni închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 208 și art. 209 lit. a) și c) C. pen., cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.;

- un an și 6 luni închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 13 C.

pen., stabilită prin sentința penală nr. 730/1997 a Judecătoriei sectorului 2

București, în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, sporită la 6 ani și 6

luni.

S-a constatat că din această

pedeapsă, care constituie prim termen al recidivei postcondamnatorii, a rămas

neexecutat un rest de pedeapsă de 540 zile închisoare.

În baza art. 39 alin. (2) C. pen.,

raportat la art. 34 și art. 35 C. pen., s-a contopit restul de pedeapsă de 540

zile închisoare cu pedeapsa de 8 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.

92/2002 a Tribunalului Alba, pentru infracțiunea prevăzută de art. 211 alin.

(2) lit. a) și e) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., urmând să se

execute pedeapsa de 8 ani închisoare sporită la 9 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen.

S-a menținut starea de detenție și

s-a dedus perioada executată de la 23 noiembrie 2001 la zi.

S-a dispus anularea mandatelor emise

anterior.

Instanța de apel a reținut că

sentința este nelegală.

Condamnatul a declarat recurs

susținând că s-a dedus greșit perioada executată.

Examinând cauza, Curtea constată că

recursul este fondat din următoarele considerente:

Cererea de contopire a fost

soluționată fără a exista la dosar toate datele privind faptele comise și

pedepsele aplicate condamnatului, precum și perioadele executate.

Ori, aceste date sunt esențiale

pentru rezolvarea corectă a cererii formulate de condamnat, iar în lipsa lor

instanța de recurs nici nu poate verifica legalitatea și temeinicia soluțiilor

pronunțate mai ales că nici prima instanță și nici cea de apel nu au arătat în

motivarea hotărârilor pronunțate de ce există pluralitate de infracțiuni, în

forma concursului și a recidivei.

Așa fiind, se constată că hotărârile

pronunțate sunt contrare legii, împrejurare ce constituie, motiv de casare

conform art. 385

9

alin. (1) pct. 17

1

C. proc. pen.

În consecință, recursul va fi admis

și întrucât se impune administrarea probei cu înscrisuri, se va dispune conform

art. 385

15

pct. 2 lit. c) alin. (3) C. proc. pen., casarea

hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Alba.

Cu ocazia rejudecării se vor atașa

în copie sentința penală nr. 752/2000 a Judecătoriei sectorului 1 București, nr.

1758/1999 a Judecătoriei Bistrița, nr. 490/1999 a Judecătoriei Dolj și nr. 388/1995

a Judecătoriei Miercurea Ciuc, cu mențiunea datei la care au rămas definitive

și se vor cere relații de la instanțele de executare cu privire la perioadele

executate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

condamnatul P.V., împotriva deciziei penale nr. 90/ A din 5 martie 2004,

pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, în dosarul penal nr. 1005/2004.

Casează decizia penală

sus-menționată și sentința penală nr. 308 din 24 noiembrie 2003 a Tribunalului

Alba și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Alba.

Onorariul în sumă de 200.000 lei

pentru apărătorul desemnat din oficiu se va plăti din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 1

iunie 2004.