ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 853/2004

Asupra recursului de față se rețin

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la

Comisia de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț, Industrie, Navigație și

Agricultură Constanța sub nr. 6/2002, rafinăria R.P., Complexul P.M. SA

Constanța, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va da, în

contradictoriu cu SC I.M. SA Brăila, să oblige pârâta la plata sumei de

281.897.709 lei, reprezentând 249.980.233 lei contravaloarea produselor

petroliere menționate în factura nr. 12204453 din 31 iulie 2001, 31.917.476 lei

dobândă legală și 8.786.931 lei cheltuieli de judecată.

Tribunalul arbitral, prin hotărârea

civilă nr. 10 din 26 iunie 2002, a admis acțiunea și a obligat pârâta la plata

sumelor mai sus menționate, reținând, din expertiza efectuată în cauză, că, în

depozitele, proprietatea pârâtei, au rămas produse petroliere a căror valoare

se ridică la suma pretinsă prin acțiune.

Curtea de Apel Constanța, prin

hotărârea civilă nr. 52/COM din 31 octombrie 2002, a respins, ca nefondată,

acțiunea în anulare formulată de pârâtă împotriva hotărârii mai sus menționate.

SC I.M. SA Brăila a declarat recurs

împotriva hotărârii pronunțate de Curtea de Apel Constanța, invocând

dispozițiile art. 364 alin. (1) pct. 1. C. proc. civ.

În dezvoltarea recursului se arată

că instanța nu a analizat apărarea și critica constând în aceea că tribunalul

s-a pronunțat asupra unui lucru care nu s-a cerut.

Reclamanta-intimată i-a acționat în

judecată pentru neîndeplinirea obligațiilor rezultând din clauzele prevăzute la

pct. 3.2.4 din contract, în sensul că nu au depus, potrivit graficului stabilit

prin contract, sumele cuvenite din vânzarea produselor petroliere, iar

instanțele au examinat și rezolvat acțiunea și, respectiv, apelul, reținând în

sarcina lor o răspundere civilă în calitate de custode, modificând astfel

temeiul juridic al acțiunii fără ca intimata-reclamantă să solicite, în

condițiile legii, acest lucru. Dacă s-a reținut un asemenea temei, atunci

curtea de apel trebuia să administreze probe pentru a stabili în ce condiții

răspund în calitate de custode, expertiza efectuată în cauză nu a răspuns la

obiectivul privind „pierderile naturale”.

Recursul a fost respins, ca nefondat,

pentru următoarele motive:

Potrivit dispozițiilor art. 364 lit.

f) C. proc. civ. „o hotărâre arbitrală poate fi desființată numai prin acțiune

în anulare, dacă tribunalul arbitral s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu

s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult

decât s-a cerut”.

Prin acțiune, reclamanta a solicitat

obligarea pârâtei la plata sumei de 249.980.233 lei, reprezentând

contravaloarea produselor petroliere din factura nr. 12204453/2001, la

31.917.476 lei dobândă și 8.786.931 lei cheltuieli de judecată.

Tribunalul arbitral a admis acțiunea,

astfel cum a fost formulată, și a obligat-o pe pârâtă la plata sumelor mai sus

menționate. În această situație, corect a reținut curtea de apel că, în cauză,

nu sunt îndeplinite dispozițiile art. 364 alin. (1) lit. f) C. proc. civ.

Instanța, în raport cu obiectul acțiunii, cu probele administrate în cauză,

potrivit dispozițiilor art. 129

63

pct. 4 C. proc. civ., care au fost

respectate, nu este ținută de temeiul de drept invocat de reclamant și alte

probatorii nu se impunea să fie administrate.

Critica cu privire la eventuala

emisiune a expertului de a răspunde unui obiectiv, în raport cu dispozițiile art.

364 C. proc. civ., nu putea constitui temeiul unei acțiuni în anulare.

Pentru motivele arătate, reținând temeinic

și legalitatea hotărârii recurate, s-a respins, ca nefondat, recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanta, SC I.M.

SA Brăila, împotriva deciziei nr. 52/COM din 31 decembrie 2002 a Curții de Apel

Constanța, secția comercială și de contencios administrativ.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 3 martie 2004.