ÎCCJ, Decizia nr. 80/2004

Asupra contestației în anulare de

față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 2801/COM din 10

noiembrie 2000, Tribunalul Constanța, secția comercială, a respins excepția lipsei

calității procesuale active, a admis acțiunea reclamantei SC R.T.P. SRL

București, a obligat pârâta SC A.S. SA Constanța să plătească acesteia

echivalentul în lei al sumelor de 467.220,94 dolari S.U.A., reprezentând contravaloare

marfă, 486.548,76 dolari S.U.A., cu titlu de penalități de întârziere,

16.875,44 dolari S.U.A., dobândă, precum și 189.541.410 lei, cheltuieli de

judecată.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, prin decizia nr. 720/COM din 11 iulie 2001, a admis apelul declarat

de pârâtă, împotriva hotărârii primei instanțe, a anulat hotărârea atacată și a

trimis cauza spre rejudecare Tribunalului Arbitral de pe lângă Camera de Comerț,

Industrie și Navigație Constanța.

Prin decizia nr. 7167 din 30

noiembrie 2001, Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, a respins

recursul declarat de reclamantă, împotriva acestei din urmă hotărâri, ca

nefondat.

Contestația în anulare formulată de

reclamantă, împotriva acestei din urmă decizii, a fost admisă de Curtea Supremă

de Justiție, secția comercială, prin decizia nr. 3199 din 14 mai 2002.

Drept urmare, decizia atacată a fost

anulată și s-a fixat termen pentru judecarea recursului declarat de aceeași

parte, împotriva deciziei pronunțate în apel.

Recursul declarat de pârâtă,

împotriva deciziei pronunțate în soluționarea contestației în anulare, a fost

respins, ca inadmisibil, prin decizia nr. 297 din 6 octombrie 2003 a Curții

Supreme de Justiție, Completul de 9 judecători.

Împotriva acestei din urmă hotărâri,

pârâta SC A.S. SA Constanța a formulat contestație în anulare.

Contestatoarea a susținut că

recursul, declarat împotriva deciziei, prin care instanța de recurs a

soluționat contestația în anulare, formulată împotriva unei decizii pronunțată

de aceeași instanță în recurs, a fost respins, în mod greșit, ca inadmisibil.

În susținerea acestei din urmă contestații în anulare formulate, SC A.S. SA

Constanța a invocat următoarele motive:

- instanța nu a avut în vedere că

recursul a fost declarat și motivat în termen legal;

- nu au fost avute în vedere

dispozițiile art. 320 alin. (3) C. proc. civ.

În concluzie, contestatoarea a

solicitat admiterea căii de atac formulate și anularea deciziei atacate.

Contestația în anulare este

nefondată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:

Contestația în anulare este o cale

extraordinară de atac, vizând retractarea hotărârii atacate, care poate fi

exercitată exclusiv, pentru motivele prevăzute de legiuitor, prin legea

procesuală civilă.

Ca atare, admisibilitatea acestei

căi de atac este examinată în raport de cerințele art. 317 sau, după caz, art. 318

C. proc. civ., cu referire la hotărârea susceptibilă a fi desființată pe

această cale și de exercitarea acesteia, numai pentru cazurile prevăzute în

textele menționate.

Motivele invocate de contestatoare

nu se circumscriu nici cazurilor prevăzute de art. 317 C. proc. civ., pentru

exercitarea contestației în anulare de drept comun și nici cazurilor prevăzute

de art. 318 din același cod, pentru exercitarea contestației în anulare

speciale.

Astfel, una din condițiile comune

pentru folosirea căilor de atac este cea privitoare la existența unei hotărâri

judecătorești pe care legea să o declare susceptibilă de a fi atacată.

Or, constatând că SC A.S. SA

Constanța a declarat recurs, împotriva unei hotărâri nesusceptibile de a fi

reformată, prin exercitarea acestei căi de atac, respectiv împotriva unei

hotărâri irevocabile, conform art. 377 C. proc. civ., în mod legal, instanța

s-a pronunțat, în sensul inadmisibilității acestuia.

Ca atare, pe lângă faptul că

motivele invocate de contestatoare nu se încadrează în cazurile prevăzute de

legea procesuală civilă, acestea sunt și neîntemeiate. Astfel, învestită, fiind

cu o cale de atac inadmisibilă, instanța de judecată nu poate examina

legalitatea sau temeinicia hotărârii atacate, cu neobservarea principiului

legalității căilor de atac, precum și a ierarhiei acestora și să constate dacă

afirmațiile părții, privitoare la faptul că aceasta conține unele greșeli

procedurale sau o injustiție, se confirmă. Așa fiind, este lipsit de relevanță

juridică în cauză, motivul invocat de contestatoare, privitoare la împrejurarea

că s-a conformat unora din cerințele legii procesuale civile, privitoare la termenul

de declarare și motivare, precum și la cele referitoare la indicarea motivelor

de casare sau modificare, prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Pe de altă parte, motivul privind

pronunțarea deciziei, cu neobservarea dispozițiilor art. 320 alin. (3) C. proc.

civ., este neîntemeiat, instanța sesizată reținând legal că hotărârea atacată,

irevocabilă fiind, nu era susceptibilă de reformare prin formularea unui nou

recurs, în temeiul principiului stabilit de lega procesuală civilă, privind

unicitatea căilor de atac.

În consecință, pentru considerentele

ce preced, Înalta Curte va respinge contestația în anulare , ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge contestația în anulare

formulată de SC A.S. SA Constanța, împotriva deciziei nr. 297 din 6 octombrie

2003 a Curții Supreme de Justiție, Completul de 9 judecători, ca nefondată.

Pronunțată, în ședință publică, azi,

16 februarie 2004.