ÎCCJ, Decizia nr. 225/2004

Asupra cererii de revizuire de față

;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 2801 din 10

noiembrie 2000, Tribunalul Constanța, secția comercială, a respins excepția

lipsei calității procesuale active invocată de pârâta SC A.D.S.SA Constanța, a

admis acțiunea reclamantei SC R.T.P.SRL București și a obligat pârâta menționată

să plătească acesteia echivalentul în lei a sumelor de 467.220,94 dolari

S.U.A., reprezentând contravaloare marfă, de 486.548,76 dolari S.U.A. cu titlu

de penalități de întârziere, de 16.875,44 dolari S.U.A. dobândă comercială,

precum și suma de 189.541.410 lei cheltuieli de judecată.

Curtea de Apel Constanța, secția

comercială, prin decizia nr. 720 din 11 iulie 2001, a admis apelul declarat de

pârâtă împotriva hotărârii primei instanțe, a anulat hotărârea atacată și a

trimis cauza, în vederea rejudecării, Tribunalului Arbitral de pe lângă Camera

de Comerț, Industrie și Navigație Constanța.

Recursul declarat de reclamantă

împotriva acestei din urmă hotărâri a fost respins, ca nefondat, prin decizia nr.

7167 din 30 noiembrie 2001 a Curții Supreme de Justiție, secția comercială.

Prin decizia nr. 3199 din 14 mai

2002, secția comercială a Curții Supreme de Justiție a admis contestația în anulare

formulată de reclamantă, a anulat decizia atacată și a dispus în sensul

rejudecării recursului declarat de reclamantă împotriva deciziei pronunțate în

apel de Curtea de Apel Constanța, secția comercială.

Împotriva acestei din urmă decizii,

pârâta SC A.D.S.SA Constanța a declarat recurs, care a fost respins prin

decizia nr. 297 din 6 octombrie 2003 a Curții Supreme de Justiție – Completul

de 9 judecători, ca inadmisibil.

Contestația în anulare, formulată de

pârâtă împotriva deciziei nr. 297/2003, a fost respinsă, ca nefondată, prin

decizia nr. 80 din 16 februarie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție –

Completul de 9 judecători.

În temeiul deciziei nr. 3199 din 14

mai 2002, secția comercială a Curții Supreme de Justiție a rejudecat recursul

declarat de reclamanta SC R.T.P.SRL București împotriva deciziei nr. 720 din 11

iulie 2001 a Curții de Apel Constanța, secția comercială.

Prin decizia nr. 6075 din 21

octombrie 2002, Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, a respins

recursul, ca nefondat.

Pârâta SC A.D.S.SA Constanța a

declarat un nou recurs împotriva deciziei nr. 80 din 16 februarie 2004 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 9 judecători, prin care

contestația în anulare, formulată de aceeași parte împotriva deciziei nr. 297/2003

a Completului de 9 judecători al Curții Supreme de Justiție, a fost respinsă ca

nefondată.

Înalta Curte de Casație și Justiție,

în compunerea prevăzută de art. 308 C. proc. civ., astfel cum a fost modificat

prin art. I pct. 11 din O.U.G. nr. 58/2003, a respins recursul declarat de

pârâtă prin decizia nr. 156 din 2004, pronunțată în dosarul nr. 39/2004.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

judecată a reținut că pârâta menționată, declarând recurs, a făcut doar

mențiunea formală privind întemeierea căii de atac exercitate pe dispozițiile art.

304 C. proc. civ., fără a indica și dezvolta cazurile de casare sau modificare

prevăzute de acest text.

Totodată, instanța de judecată a

constatat că, în raport cu dispozițiile art. 320 alin. (3) C. proc. civ., decizia

irevocabilă menționată nu era supusă recursului.

La data de 17 mai 2004, pârâta SC

A.D.S.SA Constanța a formulat cerere, prin care a solicitat revizuirea deciziei

nr. 156 din 24 aprilie 2004, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție

– Completul prevăzut de art. 308 C. proc. civ. în dosarul nr. 39/2003, invocând

cazul prevăzut de art. 322 alin. (1) pct. 2 din același cod.

Revizuienta a susținut că instanța,

învestită cu soluționarea recursului, nu a ținut cont de prevederile

procedurale privind motivarea recursului și dezvoltarea acestuia, cu referire

la împrejurarea că la data exercitării căii de atac decizia atacată nu era

redactată.

Revizuirea este inadmisibilă, pentru

considerentele ce se vor arăta în continuare:

Una dintre condițiile ce se cer întrunite

cumulativ pentru exercitarea unei căi de atac, privește existența unei hotărâri

determinate de legea procesuală civilă susceptibilă de a fi reformată sau

retractată pe această cale.

În cauză, Completul de 9 judecători

al Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost învestit cu o cerere privind

revizuirea unei decizii pronunțate în recurs de completul prevăzut de art. 308 C.

proc. civ., astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 59/2003.

Or, prin art. 308 alin. (4) C. proc.

civ., în redactarea menționată, cu referire la decizia de respingere a

recursului, s-a stabilit că aceasta

„nu este supusă nici unei căi de atac”, iar această normă

este imperativă.

Ca atare, nefiind îndeplinită

condiția privitoare la existența unei hotărâri susceptibile de retractare pe

calea revizuirii, excepția invocată se constată a fi întemeiată.

În consecință, pentru considerentele

ce preced și ca urmare a admiterii excepției, Curtea va respinge cererea de

revizuire, ca inadmisibilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea

pârâtei, SC A.D.S. SA Constanța, privind revizuirea deciziei nr. 156 din 26

aprilie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în compunerea prevăzută de

art. 308 C. proc. civ.

Pronunțată, în ședință publică,

astăzi, 5 iulie 2004.