ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1212/2004

Asupra conflictului negativ de competență de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Brașov, la 13 iunie 2003, SC S.A. SA Sfântu-Gheorghe a chemat în judecată Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului și Casa Națională de Asigurări de Sănătate București, solicitând instanței modificarea ordinului comun nr. 56 din 21 mai 2003, respectiv, nr. 228 din 20 mai 2003 emise de cele două pârâte în aplicarea prevederilor art. 18 pct. 2 lit. a), b) și pct. 3 din Legea nr. 137/2002, cu modificările ulterioare, precum și ale art. 249 lit. a), b) și c) din H.G. nr. 577/2002 și suspendarea Ordinului Comun nr. 56 din 21 mai 2003, nr. 228 din 20 mai 2003 emis de A.P.A.P.S.

București și Casa Națională de Asigurări de Sănătate București, în forma în care a fost emis până la modificarea lui prin hotărâre judecătorească. Prin sentința nr. 209/F, pronunțată, la 30 septembrie 2003, în dosarul nr. 876/F/CA/2003, Curtea de Apel Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a admis excepția necompetenței materiale și teritoriale de soluționare a cauzei și a trimis cauza, prin declinare de competență, la Tribunalul București, secția comercială, apreciind că, față de obiectul cererii prin care se tinde la valorificarea unui drept prevăzut de Legea nr. 137/2002, și anume, dreptul reclamantei de a beneficia de înlesniri la plata obligațiilor restante, în cauză devin incidente dispozițiile legii speciale derogatorii de la prevederile Legii nr. 29/1990 a contenciosului administrativ.

La rândul său, Tribunalul București, secția VI-a comercială, reținând că cererea reclamantei este întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 29/1990, iar Ordinele comun nr. 56/2003 și 228/2003, emise de cele două pârâte și atacate prin cererea de chemare în judecată, a fost emis în baza art. 18 din Legea nr. 137/2002, în aplicarea legii de către cele două autorități ale administrației publice și vizează strict obligații bugetare, în baza art. 158 și 159 C. proc. civ. a admis excepția necompetenței sale materiale și, în baza art. 20 raportat la art. 22 pct. 3 C. proc. civ., a constatat conflict negativ de competență. Examinând cererea formulată de reclamantă, Curtea constată că soluționarea cauzei revine în competența Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ, căreia urmează să-i fie trimis dosarul cauzei, conform art. 22 alin. (3) C. proc.

civ. Invocând dispozițiile art. 9 din Legea nr. 29/1990, reclamanta atacă un act administrativ emis în temeiul Legii nr. 137/2002, nu o operațiune legată de contractul de vânzare-cumpărare acțiuni. Reclamanta a definit natura cererii sale, precizând și temeiul de drept, situație în care, în conformitate cu dispozițiile art. 6 din Legea nr. 29/1990, cauza va fi trimisă, spre competentă judecare, Curții de Apel Brașov, căreia îi revine și competența teritorială de soluționare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Stabilește competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta, SC S.A. SA Sfântu-Gheorghe, împotriva pârâților, A.P.A.P.S. București și Casa Națională de Asigurări de Sănătate București, în favoarea Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ, căreia i se trimite dosarul. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 martie 2004.