ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2741/2003

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 119 din 1

iulie 2002, Tribunalul Giurgiu, schimbând încadrarea juridică a infracțiunii de

trafic de persoane, din art. 12 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, în art. 12

pct. 2 lit. a) din aceeași lege, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și în

baza acestui text de lege, cu aplicarea art. 74 și art. 76 lit. c) C. pen., a

condamnat la câte 3 ani închisoare și câte 2 ani interzicerea drepturilor,

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. (parte vătămată N.C.V.), pe

inculpații:

- M.G.C. și

- C.M.

În baza art. 329 alin. (2), cu

aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 74 și art. 76, precum și art. 13 C. pen., a

condamnat pe inculpatul C.M. la 2 ani închisoare și un an interzicerea

drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de

proxenetism (privind pe minora M.R.).

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit.

b) și art. 35 C. pen., s-a dispus ca inculpatul C.M., să execute pedeapsa cea

mai grea, de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art.

64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 86

1

C. pen.,

a suspendat executarea sub supraveghere, a pedepselor aplicate inculpaților M.G.C.

și C.M. și a dispus punerea în libertate a acestora.

În baza art. 329 alin. (1), cu

aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a) și art. 13 C. pen., a condamnat pe

inculpatul D.G. la 2 ani și 6 luni închisoare, precum și 2 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pentru infracțiunea de

proxenetism referitor la partea vătămată N.C.V.

În baza art. 329 alin. (2), cu

aplicarea art. 41 alin. (2), art. 37 lit. a) și art. 13 C. pen., a condamnat pe

același inculpat la 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor,

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. (referitor la minora M.R.).

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit.

b) și art. 35 C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai

grea, de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64

lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 83 C. pen., a revocat

suspendarea condiționată a pedepsei de un an închisoare, aplicată inculpatului D.G.

prin sentința penală nr. 37/2000 a Judecătoriei Giurgiu (tot pentru

infracțiunea de proxenetism), urmând ca să execute în total 4 ani închisoare,

cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 118 lit. d) C. pen. și art.

19 din Legea nr. 678/2001, s-a dispus confiscarea în folosul statului, de la M.G.C.

a sumei de 8.000.000 lei și de la C.M. a sumei de 1.170.000 lei, obligându-i la

plata acestor sume.

S-a reținut că, în luna octombrie

2001, inculpatul C.M. a „cumpărat-o” de la alți proxeneți, pe numita N.C.V. și

împreună cu inculpata M.G.C. (mama lui), au obligat-o să practice prostituția,

după care, în luna ianuarie 2002, cea de a doua inculpată „a vândut-o” altor

proxeneți.

În perioada decembrie 2001 –

ianuarie 2002, inculpatul C.M. a înlesnit practicarea prostituției și a tras

foloase materiale din practicarea prostituției de către minora M.R.

S-a mai reținut și faptul că

inculpatul D.G. și-a tras foloase din practicarea prostituției de către

numitele N.C.V. și M.R.

Prin decizia penală nr. 750 din 26

noiembrie 2002, Curtea de apel București, secția I penală, a admis apelul

declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, a desființat parțial

hotărârea primei instanțe și, în fond:

A majorat pedeapsa aplicată inculpatei

M.G.C., pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 pct. 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001,

cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de la 3 ani închisoare, la 6 ani

închisoare cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

A înlăturat aplicarea art. 74 și

art. 76 C. pen. și a art. 86

1

– art. 86

4

din același cod.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., a

interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe

o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale.

Pentru inculpatul C.M., a descontopit

pedeapsa rezultantă în părțile componente și prin înlăturarea aplicării art. 74

și art. 76 și art. 86

1

– 86

4

C. pen., a majorat pedeapsa

aplicată, pentru infracțiunea prevăzută de art. 329 alin. (2), cu aplicarea art.

41 alin. (2) și art. 13 C. pen., din 2 ani la 5 ani închisoare, iar pedeapsa

aplicată pentru cea de a doua infracțiune de la 3 ani la 6 ani închisoare.

A dispus aplicarea art. 65 alin. (2)

C. pen., pentru fiecare pedeapsă principală.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit.

b) C. pen., inculpatul C.M. urmează să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani

închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 C. pen.

În baza art. 65 alin. (2) C. pen., a

interzis aceluiași inculpat, pe o perioadă de 3 ani exercițiul drepturilor

prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

A menținut celelalte dispoziții ale

sentinței și dedusă din pedepsele aplicate inculpaților M.G.C. și C.M. durata

reținerii și a arestării preventive până la data punerii efective în libertate.

A respins ca nefondat apelul

declarat de inculpatul D.G.

S-a motivat, în esență, că

infracțiunile săvârșite de inculpații M.G.C. și C.M. prezentând un grad mare de

pericol social, se impune, pentru realizarea scopului pedepselor, majorarea

cuantumului acestora și înlăturarea art. 74 și art. 76, precum și a art. 86

1

– art. 86

4

C. pen.

Referitor la inculpatul D.G.,

instanța de apel a motivat că s-a reținut corect situația de fapt și vinovăția

acestuia.

Împotriva deciziei instanței de

apel, au declarat recurs cei trei inculpați.

Inculpatul D.G. a criticat

hotărârile pronunțate în cauză, ca netemeinice, fiind urmarea unei erori grave

de fapt, greșit punându-se temei pe declarații subiective ale martorilor,

solicitând, în principal, achitarea sa.

Critica este nefondată.

Motivul de netemeinicie a mai fost formulat

și la instanța de apel, fiind analizat temeinic și respins justificat ca

nefondat.

Inculpatul D.G. a recunoscut la

prima instanță că a primit în domiciliul său pe numitele N.C.V. și M.R., despre

care știa că se prostituează, împreună cu diverși bărbați de la care a primit

sume de bani pentru a cumpăra țigări, cafea, ciocolată și băuturi alcoolice,

din care a consumat și el.

Relatările inculpatului se

coroborează cu declarația martorului V.I., care a relatat că, prin luna

decembrie 2000, a mers în locuința unui cetățean din Giurgiu (unde locuiește

inculpatul D.G.) și intrând în apartamentul acestuia unde se aflau 3 fete, i-a

cerut să-i dea o fată pentru a întreține relații sexuale cu una din ele, iar

după actul sexual a plătit gazdei suma de 100.000 lei.

De asemenea, declarația inculpatului

se coroborează și cu declarațiile la urmărirea penală ale martorilor M.N., M.R.

și N.C.V.

La data de 1 februarie 2002, M.R. a

fost depistată de organele de poliție, în apartamentul inculpatului D.G., în

timp ce întreținea relații sexuale cu numitul F.E.

Inculpatul D.G. nu este la prima

infracțiune de acest gen.

Printr-un motiv comun, cei trei

inculpați au criticat decizia atacată cu privire la individualizarea

pedepselor, solicitând să fie reduse, deoarece le consideră prea mari.

Critica este nefondată.

Pedepsele aplicate de prima instanță

inculpatului D.G. și menținute în apel, precum și pedepsele aplicate în apel

inculpaților M.G.C. și C.M., sunt bine individualizate în conformitate cu

criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., fiind corespunzătoare cu gravitatea

faptelor și cu pericolul social concret al inculpaților, la inculpatul D.G.

avându-se în vedere și starea de recidivă.

Totodată, pedepsele aplicate se

învederează ca necesare în vederea realizării scopului prevăzut de art. 52 C.

pen.

Criticile fiind nefondate și cum nu

se constată nici motive care se iau în considerare din oficiu, recursurile sunt

nefondate, urmând a se respinge ca atare, în baza art. 385

15

pct. 1 lit.

b) C. proc. pen.

Totodată, urmează a obliga pe

recurenți la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se includ și

onorariile de avocat din oficiu, ce se vor avansa din fondul Ministerului

Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate

de inculpații D.G., M.G.C. și C.M. împotriva deciziei penale nr. 750 din 26

noiembrie 2002 a Curții de Apel București, secția I penală.

Obligă pe recurenți să plătească

statului câte 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300.000 lei reprezintă

onorariile de avocat ce se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi 6

iunie 2003.