ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2562/2004

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Iași,

reclamanta K.M. a chemat în judecată pe pârâta Primăria Municipiului Iași,

solicitând anularea dispoziției nr. 1827 din 18 octombrie 2002 a Primăriei

Municipiului Iași și obligarea pârâtei la restituirea în natură a imobilului

situat în Iași.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

susținut că prin actul de vânzare-cumpărare nr. 047339 din 17 noiembrie 1938,

părinții săi L.F. și L.R. au devenit proprietarii imobilului din litigiu, iar

Decretul-lege de românizare a proprietăților evreiești nr. 842/1941 i-a

deposedat de imobilul proprietatea lor.

S-a adresat Primăriei Municipiului Iași prin

notificare și a solicitat restituirea în natură a imobilului, iar prin decizia

nr. 1827 din 18 octombrie 2002, cererea i-a fost respinsă.

Prin sentința civilă nr. 4 din 8 ianuarie 2003 a

Tribunalului Iași se respinge acțiunea formulată de reclamanta K.M., în

contradictoriu cu pârâta Primăria Municipiului Iași, reținându-se că s-a cerut

restituirea în natură în temeiul Legii nr. 10/2001, iar imobilul a fost preluat

anterior datei de 6 iulie 1945, astfel că dispozițiile Legii nr.10/2001 nu se

pot aplica.

Prin decizia nr. 47 din 18 iunie 2003 Curtea de

Apel Iași a respins apelul formulat de reclamantă, reținând, ca legală și

temeinică sentința Tribunalului pe care o păstrează.

Împotriva deciziei mai sus menționate a declarat

recurs reclamanta K.M., reiterând criticile din apel și arătând, în esență, că

este moștenitoarea autorilor ei care au fost proprietari, iar imobilul preluat

de stat în anul 1941 prin Decretul-lege nr. 842/1941 trebuie să fie restituit

în natură pe baza Legii nr. 10/2001.

Recursul este nefondat.

Potrivit art. 1 din Legea nr. 10/2001 fac

obiectul aplicării acestei legi, numai imobilele preluate abuziv de stat sau de

orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989,

precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizițiilor

și nerestituite.

Analizând actele și lucrările dosarului rezultă

că imobilul din litigiu proprietatea autorilor reclamantei a fost preluat de

stat în temeiul Decretului-lege nr. 842/1941.

Astfel în mod corect instanțele au respins

acțiunea reclamantei având în vedere că preluarea imobilului a avut loc fără

nici un echivoc anterior datei de 6 martie 1945, ceea ce face ca dispozițiile

Legii nr. 10/2001 să nu fie aplicabile situației imobilului din litigiu.

Constatând că hotărârile pronunțate sunt legale

se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de reclamanta K.M., împotriva deciziei civile nr. 47 din 18 iunie 2003

a Curții de Apel Iași.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 30 martie 2004.