ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5740/2004

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 139 din 20

mai 2004, Tribunalul Maramureș a condamnat pe inculpatul B.M. la: 6 luni

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 5 pct. 1 din Legea nr.

2/2000, combinat cu art. 11 din Legea nr. 61/1991; un an și 6 luni închisoare,

pentru infracțiunea de loviri, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen. și la 8

ani închisoare, pentru tentativă la omor deosebit de grav, prevăzută de art.

176 alin. (1) lit. c) C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de

art. 64 lit. a) și b) C. pen., urmând ca potrivit art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare și 3 ani

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-a menținut starea de arest a

inculpatului, iar în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă, arestul

preventiv de la 31 martie 2003, la zi.

Inculpatul a fost obligat să

plătească părții civile T.P. suma de 20.000.000 lei despăgubiri civile,

50.000.000 lei daune morale și 500.000 lei rentă lunară, începând cu 1 martie

2003, până la însănătoșire; părții civile T.I., suma de 10.000.000 lei

despăgubiri civile și 15.000.000 lei daune morale; C.A.S. Maramureș, suma de

3.376.176 lei cheltuieli de spitalizare ocazionate cu internarea părții civile

T.P. la Spitalul județean Baia Mare și 712.195 lei cu internarea la spitalul

Municipal Sighetu Marmației și 2.133.420 lei, reprezentând cheltuieli de

spitalizare ocazionate cu internarea părții vătămate T.I. la Spitalul Municipal

Sighetu Marmației.

În baza art. 193 C. proc. pen.,

inculpatul a mai fost obligat să plătească părților civile T.P. și T.I., suma

de 13.320.000 lei și respectiv 8.000.000 lei cheltuieli judiciare, cât și la

plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 5.500.000 lei.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut că, în seara zilei de 27 noiembrie 2002, în timp ce se afla

la barul administrat de părțile vătămate T.P. și T.I., pe fondul consumului de

băuturi alcoolice, inculpatul a provocat scandal, răsturnând o masă și

încercând să-l lovească pe T.P. cu un scaun. La intervenția părții vătămate

T.I., inculpatul a lovit-o pe aceasta cu un cuțit în coapsa stângă,

provocându-i vătămări corporale care au necesitat 12-15 zile de îngrijiri

medicale pentru vindecare. În continuare, inculpatul l-a lovit și pe T.P. cu același

cuțit. Fiind abordat de părțile vătămate și rudele acestora, inculpatul a

reușit să se înarmeze cu un topor cu care l-a lovit pe T.P. în cap,

provocându-i leziuni care au necesitat 70-80 zile de îngrijiri medicale pentru

vindecare, punând în primejdie viața victimei.

Curtea de Apel Cluj, prin decizia

penală nr. 228/ A din 10 august 2004, a respins, ca nefondate, apelurile prin

care Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș cerea majorarea pedepsei, iar

inculpatul, reducerea acesteia, cât și a cuantumului daunelor materiale și

morale prin aplicarea circumstanței atenuante prevăzute de art. 73 lit. b) C.

pen.

Împotriva menționatelor hotărâri au

declarat recurs, atât Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj, cât și

inculpatul B.M.

Prin apelul parchetului se critică

soluțiile pronunțate cu privire la individualizarea pedepsei, pe care o

consideră neîndestulătoare pentru atingerea scopului său educativ.

La rândul său, inculpatul, invocând

același motiv de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 14 C. proc. pen.,

solicită reducerea pedepsei și a despăgubirilor civile, susținând că a comis

fapta sub stăpânirea unei puternice tulburări provocate de părțile vătămate

care au exercitat asupra sa acte de violență. Inculpatul mai arată că la

individualizarea pedepsei instanța de fond a avut în vedere starea sa precară

de sănătate.

Examinând hotărârile atacate, în

raport de motivele de casare invocate în cele două recursuri, cât și din

oficiu, se constată că instanțele au reținut corect starea de fapt și vinovăția

inculpatului, încadrarea juridică fiind corespunzătoare.

Din probele administrate (procesul

verbal și planșele foto întocmite cu ocazia cercetării locului faptei,

declarațiile constante ale părților vătămate, raportul de expertiză

criminalistică, raportul de expertiză medico-legală privitor pe T.P., raportul

de constatare medico-legală privind pe T.I., declarațiile martorilor oculari

M.G., T.M., T.V., T.I., T.S., T.S., V.G., M.S.V. și T.A., care au fost

analizate în considerentele hotărârilor pronunțate, rezultă, fără dubiu, că la

27 noiembrie 2002, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, inculpatul a

provocat scandal la barul administrat de T.I. și T.P., degradând obiecte de

inventar și încercând să-i lovească pe aceștia. În cadrul conflictului inițiat

de inculpat, acesta din urmă a lovit mai întâi pe T.I., cu un cuțit la nivelul

coapsei stângi, provocându-i leziuni care au necesitat 12-15 zile de îngrijiri

medicale pentru vindecare, iar ulterior și pe T.P., cu un cuțit și apoi cu un

topor, în regiunea capului, provocându-i leziuni care au necesitat 70-80 zile

de îngrijiri medicale pentru vindecare, viața victimei, care a rămas cu

infirmitate fizică permanentă, fiind pusă în primejdie.

Susținerile inculpatului, în sensul

că părțile vătămate l-ar fi agresat în scop de jaf, nu se confirmă, leziunile

suferite de acesta putând fi produse în contextul dezarmării acestuia de către

persoanele care au intervenit pentru aplanarea conflictului, cât și ulterior,

în condițiile în care agresorul, aflat în stare de ebrietate, a fugit de la

locul faptei, noaptea prin grădinile din apropiere.

Referitor la pedeapsa rezultantă de

8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a)

și b) C. pen., aplicată inculpatului, se constată că aceasta a fost corect individualizată,

la stabilirea ei, instanța de fond având în vedere criteriile prevăzute de art.

72 C. pen., respectiv gradul de pericol social sporit al faptei, condițiile

concrete în care a fost comisă, cât și persoana infractorului, care anterior a

mai comis o astfel de infracțiune, astfel încât nu se impune majorarea și nici

reducerea ei.

Soluționarea laturii civile, este,

de asemenea, corectă, cuantumul daunelor materiale și morale fiind stabilit în

raport de probele administrate în cauză.

Întrucât din actele dosarului nu

rezultă nici existența unor motive de casare din cele prevăzute de art. 385

9

alin. ultim C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează

ca recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și

inculpatul B.M., să fie respinse, ca nefondate, în temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Potrivit art. 88 C. pen., se va

deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada arestării preventive, de la

31 martie 2003 la zi.

Inculpatul va fi obligat la plata

cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 191 alin. (1) C. proc. pen.

Onorariul cuvenit apărătorului

desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și inculpatul B.M.

împotriva deciziei penale nr. 228/A/2004, pronunțată de Curtea de Apel Cluj la

10 august 2004.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului perioada arestării preventive de la 31 martie 2004 până la 4

noiembrie 2004.

Obligă inculpatul la plata

cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 1.600.000 lei, din care

onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 400.000 lei, se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 4

noiembrie 2004.