ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.05.2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2239/2003

HOTĂRÂRE
14.05.2003
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2239/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 207 din 4

octombrie 2002 a Tribunalului Maramureș, inculpatul P.I. a fost condamnat la

pedeapsa de un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare

corporală gravă, prevăzută de art. 182 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b), art.

76 lit. d) și art. 13 C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptei în

temeiul dispozițiilor art. 334 C. proc. pen., din tentativă la infracțiunea de

omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C.

pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus

din durata pedepsei aplicate, perioada arestului preventiv de la 21 mai 2001,

la 30 noiembrie 2001.

În temeiul dispozițiilor art. 14 C.

proc. pen. și art. 998 C. civ., inculpatul a fost obligat să plătească

despăgubiri civile în sumă de 214.798 lei părții civile Spitalul județean Baia

Mare și în sumă de 123.706 lei părții civile Spitalul orășenesc Vișeu de Sus.

S-a dispus respingerea cererii

părții civile P.G.S. privind obligarea inculpatului la plata de daune morale și

s-au constatat achitate despăgubirile materiale.

În temeiul art. 191 C. proc. pen.,

inculpatul a fost obligat să plătească statului 4 milioane lei cheltuieli

judiciare.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut, în fapt, următoarele:

În seara zilei de 24 martie 2001,

partea vătămată P.G.S. aflată în barul P. din localitatea Vișeu de Sus și fiind

sub influența băuturilor alcoolice, a provocat dezordine și a deranjat clienții

localului.

Inculpatul, administrator al

localului, a intervenit și i-a cerut să părăsească unitatea, iar la refuzul

părții vătămate, a lovit-o cu o bâtă în cap.

Partea vătămată a suferit un hematom

extradural pe o linie de fractură cu efect de masă operat, leziuni ce au

necesitat 55-58 zile de îngrijiri medicale și care i-au pus în primejdie viața

(raport de constatare medico-legală nr. 364/28 martie 2001 al Serviciului

medico-legal județean Baia Mare).

Situația de fapt și vinovăția

inculpatului au fost reținute în baza materialului de urmărire penală administrat

în cauză: proces-verbal de cercetare la fața locului, planșe fotografice,

raport de constatare medico-legală, declarația părții vătămate, declarațiile

martorilor D.G., S.V., B.S., O.I., P.G., T.F., R.F., declarațiile inculpatului

care recunoaște fapta reținută în sarcina sa.

Curtea de Apel Cluj, prin decizia

penală nr. 1/ A din 14 ianuarie 2003, a respins ca nefondat apelul declarat de

inculpat.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs, în termen legal, inculpatul P.I. care nu a învederat motivele de casare,

lăsând soluția cauzei prin apărătorul său desemnat din oficiu, la aprecierea

instanței.

Examinând recursul, Curtea constată

că acesta nu este întemeiat.

Instanța de judecată, printr-o justă

analiză și interpretare a materialului probator administrat în cauză, a

stabilit în mod corect situația de fapt, vinovăția inculpatului și încadrarea

juridică a faptei săvârșite de inculpatul P.I.

Inculpatul nu a acționat cu intenția

de a ucide, lovind victima o singură dată, fără intensitate și luând măsuri

imediate de transportare a acesteia la spital.

Cum inculpatul a acționat sub

imperiul unei puternice tulburări determinate de atitudinea violentă a părții

vătămate, în mod corect în cauză s-a făcut aplicarea circumstanței atenuante,

prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.

La individualizarea pedepsei s-a

avut în vedere gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care

aceasta a fost săvârșită, urmarea produsă și datele ce caracterizează persoana

inculpatului.

Pentru aceste considerente și

constatând din oficiu că nu există alte temeiuri de casare, Curtea urmează să

respingă ca nefondat recursul inculpatului.

Recurentul inculpat va fi obligat la

plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu

fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.

Văzând și dispozițiile art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de inculpatul P.I. împotriva deciziei penale nr. 1 din 14 ianuarie

2003 a Curții de Apel Cluj.

Obligă pe recurent la plata sumei de

1.300.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300.000

lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va avansa

din fondul Ministerului Justiției.

Pronunțată în ședință publică, azi

14 mai 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2003-12-11
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5833/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 62 din 14 aprilie 2003 a Tribunalului Bistrița-Năsăud, inculpatul C.T.D. a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani inter
ÎCCJ 2003-10-07
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4281/2003
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 140 pronunțată la data de 6 iunie 2002 în dosarul penal nr. 4231/2000, Tribunalul Maramureș a dat următoarea hotărâre: A condamnat pe
ÎCCJ 2004-08-10
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 5740/2004
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 139 din 20 mai 2004, Tribunalul Maramureș a condamnat pe inculpatul B.M. la: 6 luni închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 5
ÎCCJ 2003-09-30
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4096/2003
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 113 din 17 februarie 2003, Tribunalul Constanța a condamnat pe inculpatul G.G. la 3 ani și 2 luni închisoare și un an pedeapsa complemen
ÎCCJ 2005-03-31
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2208/2005
Asupra recursului de față: În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 846 din 9 decembrie 2003, Tribunalul Iași a condamnat pe inculpatul D.M. la 4 ani închisoare, pentru tentativă la infracțiunea de omor c
Sursă