ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4086/2004
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4086/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 46 din 11
martie 2004, Tribunalul Maramureș a dispus condamnarea inculpaților:
- D.D. la:
- un an închisoare, pentru
săvârșirea infracțiunii de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu
aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
- 10 ani închisoare, pentru tentativă
la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la art. 175
alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și art. 37 lit. b) C.
pen. și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe
timp de 5 ani.
În temeiul art. 33 lit. a) și art.
34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea
de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64
lit. a) și b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art.
64 C. pen.
S-a revocat mandatul de arestare
preventivă nr. 62 din 4 iunie 2003 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul
Maramureș pe numele inculpatului D.D.;
- T.I. la:
- un an închisoare, pentru
săvârșirea infracțiunii de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu
aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
- 9 ani închisoare, pentru
săvârșirea complicității la tentativă la infracțiunea de omor calificat,
prevăzută de art. 26, raportat la art. 20 C. pen., cu referire la art. 175
alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și art. 37 lit. b) C.
pen. și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.
pen.
În temeiul art. 33 lit. a) și art.
34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea
de 9 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.
a) și b) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art.
64 C. pen.
S-a revocat mandatul de arestare
preventivă nr. 60 din 4 iunie 2003 emis de Parchetul de pe lângă Tribunalul
Maramureș pe numele inculpatului.
- T.L. la:
- un an închisoare, pentru
săvârșirea infracțiunii de lovire, prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., cu
aplicarea art. 75 lit. a) C. pen.;
- 8 ani și 6 luni închisoare, pentru
săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20,
raportat la art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) și
art. 37 lit. b) C. pen. și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64
lit. a) și b) C. pen.
În temeiul art. 33 lit. a) și art.
34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea
de 8 ani și 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64
lit. a) și b) C. pen., pe timp de 4 ani.
S-a făcut aplicarea art. 71 și art.
64 C. pen.
A fost menținută starea de arest a
inculpatului, iar în temeiul art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă perioada
arestării la zi din data de 18 iulie 2003.
În temeiul art. 14 C. proc. pen.,
art. 1003 C. civ., au fost obligați inculpații, în solidar, la despăgubiri
civile, astfel:
- 30.000.000 lei cu titlu de daune
morale în favoarea părții civile C.G.;
- 15.000.000 lei cu titlu pentru
daune materiale în favoarea aceleiași părți civile, fiind respinse celelalte
pretenții formulate de ea;
- 3.000.000 lei cu titlu de
despăgubiri pentru daune materiale în favoarea părții civile N.S.P., fiind
respinse celelalte pretenții formulate de acesta.
Au fost obligați inculpații, în
solidar, la plata sumei de 4.251.695 lei, cu dobândă legală, către partea
civilă C.A.S. Maramureș, reprezentând cheltuieli ocazionate cu internarea
părții vătămate C.G. în Spitalul județean Baia Mare și 2.985.032 lei, cu
dobânda legală tot către C.A.S. Maramureș, reprezentând cheltuieli ocazionate
cu internarea părții vătămate N.S.P. în Spitalul de Recuperare Borșa.
Conform art. 191 alin. (2) C. proc.
pen., au fost obligați inculpații la cheltuieli judiciare către stat, respectiv
4.000.000 lei inculpatul T.L., câte 4.600.000 lei inculpații D.D. și T.I., din
care câte 600.000 lei reprezentând onorariul de avocat desemnat din oficiu
urmând să fie suportat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre,
prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Părțile vătămate C.G. și N.S.P. sunt
din județul Bistrița Năsăud, iar la începutul lunii august 2002 s-au deplasat
în localitatea Borșa unde au contactat o lucrare de zidărie la o casă din zona
Complexului Turistic Borșa.
La data de 15 august 2002, părțile
vătămate nu au lucrat, fiind sărbătoare, iar în seara zilei respective s-au
deplasat împreună cu alte două persoane cu care lucrau la Barul A.F. M.
amplasat lângă T. Borșa.
La scurt timp în bar au intrat și
inculpații T.L., T.I. și D.D., însoțiți de martorul J.R., cu precizarea că atât
părțile vătămate cât și inculpații au consumat băuturi alcoolice la mese
diferite.
La un moment dat partea vătămată
N.S.P. a ieșit din local, depărtându-se de acesta circa 10 metri și când s-a
reîntors, când mai avea circa 5 metri până la intrarea în local a fost lovit de
către unul din cei patru tineri care a ieșit singur din local și pe care l-a
recunoscut din fotografii ca fiind T.L.
Din depoziția acestei părți vătămate
a rezultat că inculpatul T.L. l-a lovit primul cu o bâtă și că la scurt timp au
ieșit din local și ceilalți doi inculpați care l-au lovit și ei cu pumnii.
Partea vătămată N.S.P. a reușit să
scape din mâinile agresorilor și să reintre în bar unde i-a relatat părții
vătămate C.G. incidentul din afara barului.
Cele două părți vătămate au ieșit
din bar și aici a fost lovit și partea vătămată C.G. de către aceeași inculpați
iar, din declarația dată, partea vătămată N.S.P. a precizat că doi dintre
agresori, respectiv inculpații T.L. și D.D., aveau asupra lor bâte.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Maramureș și inculpatul T.L.
În apelul său, Parchetul de pe lângă
Tribunalul Maramureș a solicitat desființarea în parte a hotărârii și
menținerea măsurii arestării preventive față de inculpații T.L., T.I. și D.D.
În apelul său, inculpatul T.L. a
solicitat desființarea ca nelegală și netemeinică a sentinței atacată pentru
greșita încadrare a faptei reținută în sarcina sa, de tentativă la infracțiunea
de omor calificat în loc de infracțiunea de lovire, prevăzută de art. 180 alin.
(1) C. pen. A solicitat schimbarea încadrării juridice dată faptei din
tentativă la infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 20, raportat la
art. 174 – art. 175 lit. i) C. pen., în infracțiunea de lovire, prevăzută de
art. 180 alin. (1) C. pen. și achitarea lui, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. h)
C. proc. pen., pentru această faptă deoarece partea vătămată C.G. și-a retras
plângerea.
De asemenea, deoarece partea
vătămată N.S.P. a lipsit la două termene consecutive, în fața primei instanțe,
a solicitat achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. h) C. proc. pen. și să se
dispună încetarea procesului penal.
Prin decizia penală nr. 179 din 7
iunie 2004, Curtea de Apel Cluj a admis apelurile declarate de Parchetul de pe
lângă Tribunalul Maramureș și inculpatul T.L.
A fost desființată sentința penală
atacată numai sub aspectul dispoziției de revocare a mandatelor de arestare
preventivă emise în lipsă pe numele inculpaților T.I. și D.D., precum și sub
aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire prevăzută de art. 180 alin. (2) C.
pen. în dauna părții vătămate N.S.P. de către inculpații D.D., T.L. și T.I. și
rejudecând:
A fost menținută măsura arestării
preventive a inculpaților D.D. și T.I., măsură dispusă prin mandatele nr. 62
din 4 iunie 2003 respectiv 60 din 4 iunie 2003 în lipsa inculpaților.
Au fost înlăturate dispozițiile art.
33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. și în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b),
raportat la art. 10 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., cu referire la art. 284
1
C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpaților
D.D., T.L. și T.I.
În temeiul art. 250 C. proc. pen. și
art. 88 C. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului T.L. și a fost
dedusă din pedeapsa aplicată acestuia durata arestului preventiv de la 18 iulie
2003 la zi.
Au fost menținute celelalte
dispoziții ale sentinței penale atacate.
Împotriva acestei hotărâri a
declarat recurs inculpatul T.L. care a solicitat admiterea recursului, casarea
hotărârilor numai cu privire la greșita lui condamnare pentru tentativă la
infracțiunea de omor calificat și achitarea lui pentru această faptă, în
temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc.
pen., întrucât nu este autorul ei. În subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei
aplicate pentru această faptă, având în vedere că are o stare de sănătate
precară și 3 copii minori în întreținere.
Recursul declarat nu este fondat,
pentru considerentele ce urmează:
Din examinarea actelor și lucrărilor
dosarului se constată că instanțele, în baza unui amplu și judicios material
probator administrat în cauză, au reținut corect situația de fapt și vinovăția
inculpatului și i-au aplicat o pedeapsă just proporționalizată cu respectarea
criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen.
Susținerile inculpatului, în sensul
că nu a participat la comiterea faptelor reținute în sarcina lui, sunt
infirmate de probele dosarului.
Astfel, din declarațiile martorilor
J.R.F., B.P.M., C.L., R.C., T.D. și Z.M. și ale părților vătămate, rezultă că
inculpatul T.L. i-a aplicat lovituri părții vătămate C.G. cu pumnii și
picioarele, cu o bâtă precum și cu o scândură.
Așa fiind, participarea inculpatului
la săvârșirea faptelor a fost pe deplin dovedită, neexistând motive pentru
achitarea lui în sensul în care a solicitat, urmând ca cererea lui să fie
respinsă ca nefondată.
De asemenea, la individualizarea
pedepsei, instanțele au ținut seama de gradul ridicat de pericol social al
faptelor comise, de modalitatea și împrejurările comiterii ei, dar și de datele
ce caracterizează persoana acestuia.
Din fișa de cazier judiciar rezultă
că inculpatul T.L. este recidivist, dovedind perseverență pe calea
infracționalității, a avut o atitudine nesinceră nerecunoscând faptele comise
și s-a sustras urmăririi penale.
Așa fiind, pedeapsa de 8 ani și 6
luni închisoare, aplicată inculpatului, se încadrează în limitele prevăzute de
textul de lege incriminator, fiind în măsură să asigure reeducarea lui în
vederea reinserției în societate și prevenția generală, conform scopului
prevăzut de art. 52 C. pen.
În consecință, pedeapsa aplicată
inculpatului T.L. a fost corect individualizată, potrivit criteriilor prevăzute
de art. 72 C. pen., neexistând temeiuri pentru reducerea ei, astfel că cererea
lui formulată în acest sens, urmează să fie respinsă, ca nefondată.
Pentru aceste considerente, în
temeiul art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul
declarat de inculpatul T.L. să fie respins, ca nefondat.
Se va deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, timpul arestării preventive de la 18 iulie 2003 la 10 august
2004.
În temeiul art. 192 alin. (2) C.
proc. pen., recurentul urmează să fie obligat la plata cheltuielilor judiciare
către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul T.L. împotriva deciziei penale nr. 179 din 7 iunie 2004
a Curții de Apel Cluj.
Deduce din pedeapsa aplicată
inculpatului, timpul arestării preventive de la 18 iulie 2003 la 10 august
2004.
Obligă pe recurentul inculpat la
plata sumei de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de
400.000 lei, reprezentând onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu, se va
avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi
10 august 2004.