ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.11.2003

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4543/2003

HOTĂRÂRE
20.11.2003
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4543/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra  recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1553 din 12 martie

2002, Judecătoria Reșița a admis în parte cererea formulată de către

creditoarea S.C. E.C. SRL Reșița împotriva debitoarei S.C. M.R.C. SRL Reșița

și, în consecință, a stabilit echivalentul în lei al bunurilor mobile supuse

executării în dosarul execuțional nr. 68/2001 al executorului judecătoresc C.G.,

conform deciziei civile nr. 614/A din 14 iunie 2000, pronunțată de Curtea de

Apel Timișoara în dosarul nr. 4059/COM/2000, pe care debitoarea urmează a-l

plăti creditoarei în cazul imposibilității predării acestora, la suma de

229.694.417 lei.

A respins petitul prin care s-a solicitat

aplicarea unei amenzi civile debitoarei și a obligat-o pe debitoare la plata

sumei de 1.515.000 lei cheltuieli de judecată către creditoare.

Prin decizia civilă nr. 932 din 24 septembrie

2002 pronunțată în dosarul nr. 2379/C/2002, Tribunalul Caraș-Severin, secția

civilă, a admis recursul formulat de intimata S.C. M.R.C. SRL Reșița împotriva

sentinței mai sus menționate pe care a modificat-o și, rejudecând cauza, a

respins contestația formulată de contestatoarea S.C. E.C. SRL Reșița împotriva

intimatei S.C. M.R.C. SRL, obligând-o pe contestatoare la plata către intimată

a sumei de 2.751.500 lei cheltuieli de judecată.

În considerentele acestei decizii, tribunalul a reținut că

cererea creditoarei soluționată prin sentința nr. 1553/2002 se circumscrie ca o

contestație la executare, fiindu-i aplicabile dispozițiile art. 401 alin. (1)

, potrivit cărora

acțiunea trebuie făcută în termen de 15 zile de la data când s-a luat

cunoștință de primul act de executare, or, executorul judecătoresc a întocmit

procesul verbal la 13 decembrie 2001, iar acțiunea a fost înregistrată la data

de 11 februarie 2002, deci cererea creditoarei a fost tardiv formulată.

Prin decizia civilă nr. 1184/R din 13 noiembrie

2002, Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de contencios

administrativ, a respins cererea de revizuire formulată de S.C. E.C. SRL Reșița

împotriva deciziei civile nr. 932 din 24 septembrie 2002 pronunțată de

Tribunalul Caraș-Severin în dosarul nr. 2379/2002, în contradictoriu cu

intimata S.C. M.R.C. SRL Reșița.

În motivarea deciziei mai sus menționate, curtea

de apel a reținut că revizuienta a invocat faptul că ar exista două decizii

pronunțate de Curtea de Apel Timișoara, respectiv decizia nr. 614/2000 și

decizia nr. 637/2001, care sunt în totală contradicție cu decizia civilă nr. 932

din 24 septembrie 2002 pronunțată de Tribunalul Caraș Severin și a solicitat

revizuirea acesteia din urmă, în baza dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc.

civ.

Instanța a reținut că nu sunt îndeplinite

condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ.,

neexistând hotărâri potrivnice, deoarece acestea deși sunt între aceleași

părți, nu privesc aceeași pricină, nu au același obiect, iar părțile nu au

aceeași calitate, fiind evidentă confuzia revizuientei atunci când consideră că

sunt hotărâri potrivnice.

Împotriva deciziei civile nr. 1184/R din 13

noiembrie 2002 a Curții de Apel Timișoara a declarat prezentul recurs

revizuienta S.C. E.C. SRL Reșița, fără a-l motiva.

Intimata-debitoare a depus la dosarul cauzei

note scrise invocând două excepții, pe care apoi le-a susținut oral în fața

instanței, și anume:

1 excepția nemotivării recursului, cu consecința

constatării nulității acestuia în baza art. 306 C. proc. civ.;

2 excepția inadmisibilității recursului, în

raport de dispozițiile art. 328 alin. (1) C. proc. civ., arătând că între cele

două excepții ridicate, are prioritate cea privind inadmisibilitatea recursului

declarat în cauză.

Curtea, constatând că într-adevăr are prioritate

excepția inadmisibilității recursului a rămas în pronunțare asupra acesteia și

deliberând, în pronunțarea soluției, a reținut următoarele:

În conformitate cu dispozițiile art. 328 alin. (1)

supusă căilor de atac prevăzute de lege, pentru hotărârea revizuită.

În speță, prezentul recurs este  îndreptat împotriva

deciziei civile nr. 1184/R din 13 noiembrie 2002 pronunțată de Curtea de Apel

Timișoara, secția comercială și de contencios administrativ, decizie prin care

s-a respins cererea de revizuire formulată de S.C. E.C. Reșița împotriva

deciziei civile nr. 932 din 24 septembrie 2002 a Tribunalului Caraș Severin.

Decizia nr. 932 din 24 septembrie 2002 a fost

pronunțată, la rândul său, tot prin luarea în considerare a dispozițiilor art. 328

alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora hotărârea dată asupra revizuirii este

supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită și cum

tribunalul a pronunțat-o în soluționarea unui recurs, fiind o hotărâre

irevocabilă, este evident că ea nu mai era susceptibilă de recurs.

Prin decizia nr. 1184/R din 13 decembrie 2002 a

Curții de Apel Timișoara s-a respins cererea de revizuire, reținându-se că nu

există contrarietate între deciziile nr. 614/2000 și 637/2001 ale aceleiași

curți și decizia nr. 932 din 24 septembrie 2002 a Tribunalului Caraș Severin,

hotărâre de asemenea irevocabilă.

În cauză, se constată, prin urmare, că hotărârea

ce a fost atacată pe calea revizuirii pentru contrarietate de hotărâri și a

cărei anulare s-a cerut, respectiv decizia nr. 932 a fost dată în soluționarea

unui recurs, astfel încât împotriva hotărârii irevocabile pronunțate,  în

revizuire nu este deschisă calea recursului pentru că s-ar contraveni

dispozițiilor legale mai sus menționate, împrejurare în care prezentul recurs

este inadmisibil.

Dispozițiile art. 328 alin. (2) C. proc. civ.

invocate de recurentă în concluziile scrise depuse la dosar nu sunt aplicabile

speței, deoarece acestea se referă la o altă situație și anume la aceea în care

hotărârea ce se cere a fi revizuită este susceptibilă de a fi atacată cu apel

sau cu recurs.

În consecință, față de considerentele mai sus

arătate, se va admite excepția inadmisibilității recursului și se va respinge

recursul declarat de creditoarea S.C. E.C. SRL Reșița împotriva deciziei nr. 1184/R

din 13 noiembrie 2002 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de

contencios administrativ, ca inadmisibil.

Admite excepția inadmisibilității recursului.

Respinge

recursul declarat de creditoarea S.C. E.C. SRL Reșița împotriva deciziei nr. 1184/R

din  13 noiembrie 2002 a Curții de Apel Timișoara, secția comercială și de

contencios administrativ, ca inadmisibil.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică, astăzi 20

noiembrie 2003.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2001-05-10
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1000/2003
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 148, pronunțată, la data de 20 februarie 2001, în dosarul nr. 205/2001, Tribunalul Caraș-Severin a admis acțiunea formulată de re
ÎCCJ 2004-10-01
0,94
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5398/2004
apelate, în raport de dispozițiile cuprinse în art. 296 C. proc. civ., de motivele de apel și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, în virtutea principiului devoluțiunii apelului, conformându-se imperativului circumscris de a
ÎCCJ 2005-11-10
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5371/2005
Asupra contestație în anulare de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 855 din 29 noiembrie 1999, Tribunalul Arad, secția comercială și contencios administrativ, a respins contestația la e
ÎCCJ 2003-01-31
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 529/2003
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele: Tribunalul Caraș Severin prin sentința civilă nr. 435 din 18 aprilie 2001, a respins acțiunea reclamantei S.C. C. SRL, cu sediul în Caransebeș, prin care solicita obligarea pârâtei
ÎCCJ 2003-11-25
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4577/2003
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 4 iulie 2000, reclamanta S.C. M. S.A. Baia Mare prin lichidator judiciar S.C. E. M.R.M. SRL Baia Mare, pentru ca prin hotărârea ce se va pronun
Sursă