ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4249/2004

Asupra recursului în anulare de

față;

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1068 din 25

decembrie 1963 a Tribunalului Popular al Raionului 30 Decembrie – București, a

fost condamnat inculpatul K.E. la pedeapsa de 2 ani închisoare corecțională,

pentru infracțiunea de deținere ilegală de metale prețioase, prevăzută de art. 268

28

lit. a) C. pen. anterior, iar în baza art. 80 pct. 3 din același cod, s-a

dispus confiscarea a 157 monede din aur.

Pentru a pronunța această sentință,

prima instanță a reținut, în esență, că inculpatul a deținut, contrar

dispozițiilor legale, 157 monede din aur.

Tribunalul Capitalei, Colegiul II

penal, prin decizia penală nr. 384 din 14 februarie 1964, a respins recursul

declarat de inculpat.

Împotriva acestor hotărâri

procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție a declarat recurs în anulare în temeiul art. 409 și art. 410 alin. (1)

partea I pct. 3 C. proc. pen., învederând că fapta inculpatului nu este

prevăzută de legea penală.

Recursul în anulare este fondat.

Art. 268

28

lit. a) C.

pen. anterior, prevedea, printre altele, că nerespectarea obligațiilor legale

privind pedeapsa, cedarea sau declararea metalelor prețioase ori efectuarea de

operațiuni cu acestea în alte condiții decât cele prevăzute de lege, se

pedepsește cu închisoare.

Acest text de lege era în contradicție

cu Constituția României în vigoare la data respectivă, care garanta

proprietatea și cu D.U.D.O. proclamată la 10 decembrie 1948, care a statuat că

orice persoană are dreptul la proprietate și că nimeni nu va fi lipsit în mod

arbitrar de proprietatea sa.

În raport de caracterul imperativ al

dispozițiilor constituționale, dispozițiile art. 268

28

lit. a) C.

pen. anterior, erau menite să lipsească pe cetățeanul român de proprietatea sa

în mod abuziv, fiind astfel neconstituționale. Mai mult, și pedeapsa complementară

a confiscării averii inculpatului, aplicată pe lângă pedeapsa închisorii, era

menită să aducă atingere dreptului de proprietate.

Din actele aflate la dosar rezultă

că inculpatul a dobândit cele 157 monede din aur din veniturile realizate din

muncă.

Pe de altă parte, este de relevat că

art. 6 alin. (1) lit. b) din decretul nr. 210 din 14 iunie 1960, în vigoare la

data săvârșirii faptei, prevedea că era îngăduit oricărei persoane să dețină

salbe confecționate din ducați mari austrieci și ducați mici austrieci și

ungurești, precum și ducați găuriți, cu toartă sau în ramă, desprinși din salbă

ori montați în cercei, dacă sunt destinate a servi ca podoabă.

Rezultă, așadar, din examinarea

textului că persoanele fizice puteau deține, în mod legal, printre altele,

salbe confecționate din ducați austrieci precum și ducați cu toartă sau

găuriți.

În raport de considerentele expuse,

dispozițiile art. 268

28

lit. a) C. pen. anterior, similare cu cele

prevăzute de Legea nr. 284/1947 sunt neconstituționale, iar fapta de a nu

preda, ceda sau declara aurul și alte valori nu poate fi considerată

infracțiune, lipsindu-i o trăsătură esențială, aceea de a fi prevăzută de o

lege penală, motiv pentru care va fi admis recursul în anulare, se vor casa

hotărârile pronunțate, iar în baza art. 11 pct. 2 lit. a), combinat cu art. 10

alin. (1) lit. b) C. proc. pen., inculpatul va fi achitat pentru infracțiunea

prevăzută de art. 268

28

lit. a) C. pen. anterior.

Totodată, va fi înlăturată măsura de

siguranță a confiscării monedelor din aur, iar în baza art. 192 alin. (3) C.

proc. pen., onorariul apărătorului din oficiu, va fi plătit din fondul

Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul în anulare declarat

de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și

Justiție împotriva sentinței penale nr. 1068 din 25 decembrie 1963 a

Tribunalului Popular al Raionului 30 Decembrie București și deciziei penale nr.

384 din 14 februarie 1964 a Tribunalului Capitalei, Colegiul II penal, privind

pe inculpatul K.E.

Casează hotărârile sus-menționate.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a),

raportat la art. 10 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., achită pe inculpatul K.E.

pentru infracțiunea prevăzută de art. 268

28

lit. a) C. pen.

anterior.

Înlătură măsura de siguranță a

confiscării monedelor din aur.

Onorariul în sumă de 400.000 lei

pentru apărătorul desemnat din oficiu, se va plăti din fondul Ministerului

Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

25 august 2004.