ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3496/2003

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 17 aprilie 2003, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 1075/2002, s-a admis sesizarea formulată de Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și s-a dispus prelungirea arestării preventive a inculpaților: - B.I. pe timp de 30 zile, de la 19 aprilie 2003, până la 17 mai 2003 și - L.M. pe timp de 26 zile, de la 22 aprilie 2003, până la 17 mai 2003. Prin încheierea din 5 mai 2003, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a prelungit arestarea preventivă a inculpaților până la data de 23 mai 2003, inclusiv, iar prin încheierea din 23 mai 2003 aceeași instanță a prelungit arestarea cu 20 zile, până la data de 12 iunie 2003, inclusiv.

La termenul din 12 iulie 2003, susmenționata curte a respins cererea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, de prelungire a arestării preventive. Procesul respectiv are termen de judecată la 2 septembrie 2003, pentru când inculpații au luat termenul în cunoștință. Împotriva încheierilor din 5 mai și 23 mai 2003, inculpații au declarat recurs, iar prin deciziile nr. 2261 din 14 mai 2003 și nr. 2787 din 11 iunie 2003 ale Curții Supreme de Justiție, secția penală, au fost respinse, ca inadmisibile recursurile respective. Împotriva încheierii din 17 aprilie 2003 a Curții de Apel București, secția I-a penală, cei doi inculpați sus-menționați au declarat recurs, nemotivat. Recursurile sunt nefondate.

Avându-se în vedere că, la acea dată, prelungirea arestării preventive era justificată, deoarece instanța de fond în mod corect a apreciat față de gravitatea faptelor, care rezultau din actele de urmărire penală și de pericolul social al inculpaților că este necesară menținerea în continuare a măsurii arestării preventive. Încheierea menționată este deci legală și temeinică. Totodată, urmează a se avea în vedere că în prezent inculpații se află în stare de libertate, întrucât prin încheierea din 12 iunie 2003 s-a respins cererea formulată de parchet, prin care s-a solicitat prelungirea arestării preventive. Pentru aceste considerente, recursurile declarate de sus-menționații inculpați, urmează a se respinge ca nefondate în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen. Recurenții inculpați urmează să fie obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care onorariile de avocat pentru apărarea din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.I. și L.M., aflați în stare de libertate, împotriva încheierii din 17 aprilie 2003 a Curții de Apel București, secția I penală (Dosar nr. 1076/2003), pentru prelungirea arestării. Obligă recurenții inculpați să plătească statului suma de câte 1.300.000 lei cheltuieli judiciare, din care câte 300.000 lei reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Pronunțată în ședință publică, azi 21 august 2003.