ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1979/2004

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1979/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2004)

Asupra recursurilor de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 63 din 22

aprilie 2003, Tribunalul Olt a dispus condamnarea inculpaților:

- P.M.M.

- C.C.I. la pedepsele de câte:

- 3 ani și 6 luni închisoare, pentru

săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat („în public”),

prevăzută de art. 20, raportat la art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., cu

aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. b) și alin. (2) C.

pen., art. 99 și 109 alin. (1) C. pen., precum și la pedepsele complimentare a

interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o

perioadă de 2 ani.

În baza art. 86

1

și art.

86

2

C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării

restului de pedeapsă rămas după deducerea arestului preventiv, 2 ani, 3 luni,

23 zile închisoare în cazul inculpatului P.M.M. și respectiv 2 ani, 3 luni și 8

zile închisoare în cazul inculpatului C.C.I., iar pe un termen de încercare

prevăzut de lege, interval de timp în care (potrivit art. 83 C. pen.) cei doi

inculpați minori s-a dispus a fi supuși următoarelor măsuri de supraveghere:

prezentarea la datele fixate la registrul de supraveghere și integrare socială

a județului Olt, anunțarea oricărei schimbări de domiciliu, reședință sau

locuință și a deplasărilor cu durata mai mare de 8 zile, schimbarea locului de

muncă, și orice alte informații de natură a putea fi controlate mijloacele

acestora de existență.

S-a atras atenția inculpatului

asupra consecințelor prevăzute de art. 86

4

C. pen., privind

revocarea suspendării sub supraveghere.

S-a constatat că cei doi inculpați

minori au fost arestați preventiv în cauză, computându-se din pedepsele

principale aplicate perioadele executate cu începere de la 15 februarie 2002,

respectiv 30 ianuarie 2002 și până la punerea în libertate, 22 aprilie 2003.

În baza art. 350 alin. (3) lit. b)

C. pen., s-a dispus punerea în libertate de îndată a celor doi inculpați

minori, ca efect al suspendării sub supraveghere a pedepselor cu închisoare

aplicate.

Pe latură civilă, au fost obligați

în solidar inculpații minori P.M.M. și C.C.I. împreună cu părțile responsabile

civilmente P.V. și C.Șt. la:

- 31.346.943 lei daune materiale,

30.000.000 lei daune morale și 1.000.000 lei lunar prestație periodică începând

de la pronunțarea sentinței și până la încetarea stării de nevoie sau

intervenirea unei alte cauze legale de stingerea sau încetarea obligației

amintite către partea civilă S.V.

- 100.000 lei despăgubiri civile cu

dobânzile legale aferente, reprezentând cheltuieli de spitalizare către partea

civilă Spitalul Orășenesc Corabia județul Olt;

- 19.685.735 lei cu dobânzile legale

aferente, reprezentând cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul

Clinic de Urgență Dr. Bagdasar Arsenie București.

De asemenea, fiecare dintre

inculpații minori, împreună cu partea responsabilă civilmente corespunzătoare a

fost obligat la cheltuieli judiciare în sumă de 1.500.000 lei către stat (din

care 150.000 lei, respectiv 450.000 lei a reprezentat onorariu pentru apărător

din oficiu) și respectiv 2.500.000 lei către partea civilă S.V.

Pentru a pronunța această hotărâre,

prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Partea vătămată S.V., electrician

bord nave, în portul maritim Giurgiu, în vârstă de 23 ani, a fost detașat în

raza Portului Corabia, județul Olt, pentru a efectua lucrări de dragaj la

km.629 – 500 pe fluviul Dunărea.

În seara zilei de 15 octombrie 2001,

victima însoțită de martorul V.C.C., ofițer stagiar, au coborât de pe vas,

deplasându-se în barul B. din municipiul Corabia, unde au ascultat muzică, au

dansat și au consumat băuturi alcoolice.

La o masă învecinată, în local, se

aflau cei doi inculpați, minori, P.M.M. (în vârstă de 17 ani și 6 luni) și

C.C.I. (în vârstă de 17 ani și 11 luni) însoțiți de martora M.A., în vârstă de

23 ani, din aceeași localitate, în local, între victimă și însoțitorul acesteia,

pe de o parte și grupul inculpaților pe de altă parte, a avut loc un incident,

partea vătămată intenționând să o cunoască pe martora M.A.

În jurul orelor 0,30 – 1,00, cei doi

inculpați au părăsit localul, însoțind pe martora M.A. către locuința acesteia

situată pe strada Cuza Vodă din localitate.

Inculpații au constatat că sunt

urmăriți de victimă și însoțitorul acesteia, pe tot traseul de la local și până

la domiciliul martorei M.A., situat în apropierea barului.

Despărțindu-se de martoră, cei doi

inculpați au smuls două stinghii de la o bancă aflată pe stradă, astfel înarmat

apropiindu-se de grupul părții vătămate întâlnire ce a avut loc la intersecția

străzilor C.A. Rosetti cu intersecția străzii Griviția Roșie din orașul

Corabia.

Victima S.V. și martorul V.C.C.

observând că cei doi inculpați sunt înarmați, de frică s-au despărțit, luând-o

la fugă în direcții diferite.

În apropierea Clubului I. situat pe

str. Grivița Roșie din localitate, victima S.V., care se afla și sub influența

băuturilor alcoolice, s-a împiedicat și a căzut, fiind ajuns din urmă de cei

doi inculpați care au lovit-o cu stinghiile din lemn în cap și peste corp.

Ca urmare a loviturilor aplicate de

către cei doi inculpați minori, victima a intrat în comă, rămânând întinsă pe

asfalt.

Realizând gravitatea faptei

acestora, inculpații s-au deplasat la Clubul I. unde au cumpărat două sticle de

apă minerală, pe care le-au folosit la spălarea victimei pe față.

La circa, două ore de la incident,

interval de timp în care victima a rămas în comă, în pofida îngrijirilor

acordate de inculpați care au rămas la locul faptei, serviciul de ambulanță au

transportat-o la Spitalul Orășenesc Corabia, unde i s-au acordat primele

îngrijiri medicale (fiind anunțați de către martorul V.C. însoțit de un polițist

din serviciul de frontieră).

În aceeași zi victima a fost

transportată la Spitalul Dr. Bagdasar București, unde a fost supusă unei

dificile intervenții chirurgicale, prezentând traumatism cranio – cerebral

mediu cu dilacerare cerebrală temporală stânga G.C. 12, în final viața acesteia

fiind salvată.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, partea civilă S.V.M. și

inculpații P.M.M. și C.C.I.

În apelul său, parchetul a criticat

hotărârea atacată, în sensul că greșita individualizare a pedepsei aplicate

inculpaților, acestea fiind prea mici în raport cu gradul ridicat de pericol

social al faptei și greșita aplicare a dispozițiilor art. 86

1

C.

pen., solicitând admiterea apelului, casarea sentinței atacate, înlăturarea aplicării

art. 86

1

C. pen. și majorarea pedepselor inculpaților.

În apelul său, partea civilă a

solicitat admiterea acestuia, casarea sentinței atacate și majorarea

despăgubirilor civile la câte 500.000.000 lei daune materiale și morale, precum

și 10.000.000 lei cheltuieli judiciare.

În apelul lor inculpații au

solicitat achitarea lor, deoarece punerea în primejdie a vieții victimei s-a

datorat autoaccidentării acesteia în subsidiar solicitând aplicarea art. 73

lit. b) C. pen.

Prin decizia penală nr. 485 din 27

octombrie 2003, Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de parchetul

de pe lângă Tribunalul Olt, partea civilă S.V.M. și inculpații minori P.M.M. și

C.C.I.

A fost desființată sentința pe

latură penală și civilă.

A fost înlăturată aplicarea pedepsei

complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C.

pen., pe durata de 2 ani, pentru ambii inculpați minori, urmând ca aceștia să

execute doar pedeapsa principală a închisorii de câte 3 ani și 6 luni

închisoare.

S-a dispus ca măsura de suspendare

sub supraveghere în baza art. 86

1

C. pen., să se aplice la pedeapsa

integrală aplicată inculpaților, de 3 ani și 6 luni, în care se vor menține

măsurile dispuse în baza art. 86

3

C. pen., de către prima instanță.

S-a constatat că inculpații minori

au fost arestați preventiv în cauză, în perioada 15 februarie 2002 – 24 aprilie

2003, inculpatul P.M.M. și respectiv 30 ianuarie 2002 – 22 aprilie 2003,

inculpatul C.C.I.

Au fost majorate despăgubirile

civile la plata cărora au fost obligați inculpații minori P.M.M. și C.C.I.,

împreună cu părțile responsabile civilmente P.V. și C.Șt., față de partea

civilă S.V.M. la 73.071.292 lei daune materiale și 300.000.000 lei daune

morale.

Au fost menținute celelalte

dispoziții ale sentinței.

Împotriva acestei hotărâri au

declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova și inculpatul

P.M.M.

În recursul său, Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Craiova a criticat hotărârile atacate sub următoarele

aspecte:

- cu privire la inculpatul P.M.M. trebuia

să se deducă perioada executată până la data de 22 aprilie 2003.

Scăzându-se din pedeapsa aplicată

inculpatului și zilele de 23 și 24 aprilie 2003 instanța a pronunțat o hotărâre

nelegală.

- nu s-au fixat datele la care

inculpații urmau să se prezinte la judecătorul desemnat cu supravegherea, deși

potrivit dispozițiilor art. 86

1

alin. (1) lit. a) trebuia să le

stabilească;

- pedepsele aplicate celor doi

inculpați sunt greșit individualizate, atât în ce privește cuantumul acestora,

cât și modalitatea de executare.

S-a solicitat admiterea recursului,

casarea hotărârilor, înlăturarea dispozițiilor art. 86

1

C. pen. și

majorarea pedepselor aplicate inculpaților.

În recursul său, inculpatul P.M.M. a

solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârilor și în principal, achitarea

lui pentru tentativă la infracțiunea de omor, prevăzută de art. 20, raportat la

art. 174 și art. 175 lit. i) C. pen., în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a),

raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., deoarece instanțele la

pronunțarea celor două hotărâri nu au avut în vedere concluziile celui de-al

doilea raport de expertiză medico – legală, care arată la pct. 2 din concluzii

că: „fractura craniană și contuzia cerebrală, care au necesitat intervenția

chirurgicală de specialitate s-au putut produce prin cădere și lovire de corp

sau plan dur, ori sub aspectul răspunderii penale, orice dubiu profită

inculpatului.

În subsidiar a solicitat reducerea

pedepsei aplicate, prin reținerea în favoarea inculpatului a circumstanței

atenuante, a stării de provocare, prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen.,

deoarece partea civilă S.V. și martorul V.C. au provocat pe inculpații P.M.M.

și C.C.I., prin avansurile făcute martorei M.A. care îi însoțea pe aceștia din

urmă.

A mai solicitat aplicarea

dispozițiilor art. 81 C. pen., privind suspendarea condiționată a executării

pedepsei aplicate.

Recursul declarat de Parchetul de pe

lângă Curtea de Apel Craiova este fondat, iar recursul declarat de inculpatul

P.M.M. este nefondat, pentru considerentele ce urmează.

Din examinarea actelor și lucrărilor

dosarului se constată că instanțele au reținut corect situația de fapt și

vinovăția inculpaților conform materialului probator administrat în cauză, au

aplicat pedepse corect individualizate, sub aspectul cuantumului lor, conform

art. 72 C. pen., dar au făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art. 86

1

C. pen., referitoare la suspendarea executării sub supraveghere.

Astfel, la stabilirea și aplicarea

pedepselor inculpaților, instanțele au ținut seama de gradul ridicat de pericol

social al faptelor, de modalitatea și împrejurările comiterii lor, dar și de

persoana acestora.

Astfel, din fișele de cazier

judiciar rezultă că inculpații se află la prima confruntare cu rigorile legii

penale, au avut o atitudine oscilantă pe parcursul desfășurării procesului

penal, negând săvârșirea infracțiunii, încercând să deplaseze vinovăția unui

asupra celuilalt, după care au revenit asupra declarațiilor date și au

recunoscut faptele și se află la o vârstă tânără.

În consecință, pedepsele de câte 3

ani și 6 luni închisoare, sub aspectul cuantumului lor, se încadrează în

limitele legale ale textului de lege incriminator, fiind în măsură să asigure

atingerea scopului pedepsei, astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen.,

neexistând motive pentru reducerea ni nici pentru majorarea ei.

De asemenea, se apreciază că

reeducarea inculpaților și prevenției generale pot fi realizate numai prin

executarea acestor pedepse de către inculpați în regim de detenție,

constatându-se că în mod greșit instanțele au aplicat dispozițiile art. 86

1

C. pen., urmând ca ele să fie înlăturate.

De asemenea, se constată că în mod

eronat instanța de apel a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului P.M.M.,

timpul arestării preventive de la 15 februarie 2002 la 24 aprilie 2003, în loc

de 15 februarie 2002 la 22 aprilie 2003 cum în mod corect rezultă din actele

dosarului.

În ce privește cererea inculpatului

P.M.M. prin care solicită achitarea sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a),

raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) pentru fapta reținută în sarcina lui,

deoarece concluziile celui de-al doilea raport de expertiză medico – legal au

atestat faptul că leziunile produse părții vătămate s-au produs prin căderea

acestuia, se constată că este nefondată și urmează să fie respinsă.

Astfel, potrivit art. 62 C. proc.

pen., în vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală și instanța de

judecată sunt obligate să lămurească cauza sub toate aspectele, pe bază de

probe.

Pe de altă parte, conform art. 63

alin. (2) C. proc. pen., probele nu au valoare mai dinainte stabilită.

Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanța

de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării

adevărului.

Raportând cauzei aceste texte de

lege, se reține că participarea inculpatului P.M.M. la săvârșirea tentativei la

infracțiunea de omor calificat asupra părții vătămate S.V. a fost stabilită în

baza declarațiilor martorilor V.C.C., P.M., M.M.C., V.F.C., coroborate cu

depozițiile părții vătămate a făptuitorilor și concluziile rapoartelor de

expertiză medico – legală efectuate în cauză.

Astfel, martorul C.C. a relatat că

aflându-se în seara zilei de 15 octombrie 2001 împreună cu partea vătămată în

barul B. din orașul Corabia, în timp ce consumau băuturi alcoolice și ascultau

muzică, inculpații P.M.M. și C.C.I. au venit la masa lor, i-au amenințat și

stropit cu bere, pe care au luat-o de la masa apropiată. Apoi cei doi au

părăsit barul și inculpații au plecat în urmărirea lor.

Același martor a mai arătat că cei

doi inculpați erau înarmați cu două stinghii de lemn cu care au lovit-o pe

partea vătămată, aceștia încercând să-l lovească și pe el, însă a fugit de la

locul faptei.

În declarațiile lor, martorii P.M.

și V.F.C. au precizat că în noaptea de 15 octombrie 2001 i-a văzut pe inculpați

lovind-o pe partea vătămată cu un stachet peste corp.

Așa fiind, în cauză nu există motive

pentru achitarea inculpatului P.M.M. urmând ca cererea sa să fie respinsă ca

nefondată.

De asemenea, se constată că nu sunt

aplicabile dispozițiile art. 73 lit. b) C. pen., deoarece inculpații P.M.M. și

C.C. au declanșat conflictul în cauză și nu partea vătămată, așa cum aceștia au

susținut.

În ce privește latura civilă a

cauzei, aceasta a fost corect soluționată de instanța de apel conform

înscrisurilor depuse la dosar de partea civilă S.V., astfel că nu există

temeiuri pentru reducerea despăgubirilor civile la plata cărora a fost obligat

inculpatul către aceasta.

Pentru aceste considerente, în

temeiul art. 385

15

pct. 2 lit. d) C. proc. pen., urmează ca recursul

declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova să fie admis.

Se vor casa decizia atacată și

sentința nr. 63 din 22 aprilie 2003 a Tribunalului Olt cu privire la aplicarea

dispozițiilor art. 86

1

C. pen., referitoare la suspendarea

executării sub supraveghere.

Se va înlătura aplicarea

dispozițiilor art. 86

1

C. pen., pentru inculpații P.M.M. și C.C.I.,

urmând ca aceștia să execute pedepsele de câte 3 ani și 6 luni închisoare prin

privare de libertate.

Se va face aplicarea art. 71 și art.

64 C. pen., pentru ambii inculpați.

Se vor menține celelalte dispoziții

ale hotărârilor atacate.

Se va deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului P.M.M., timpul arestării preventive de la 15 februarie 2002 până

la 22 aprilie 2004.

Onorariul de avocat, în sumă de

400.000 lei, pentru apărarea din oficiu a inculpatului C.C.I. se va plăti din

fondul Ministerului Justiției.

În temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează ca recursul declarat de inculpatul P.M.M.

să fie respins ca nefondat.

În temeiul art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către

stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr. 485

din 27 octombrie 2003 a Curții de Apel Craiova, privind pe inculpații P.M.M. și

C.C.I.

Casează decizia atacată și sentința

penală nr. 63 din 22 aprilie 2003 a Tribunalului Olt cu privire la aplicarea

dispozițiilor art. 86

1

C. pen., referitoare la suspendarea

executării pedepsei sub supraveghere.

Înlătură aplicarea dispozițiilor

art. 86

1

C. pen., pentru inculpații P.M.M. și C.C.I., urmând ca

aceștia să execute pedepsele de câte 3 ani și 6 luni închisoare prin privare de

libertate.

Face aplicarea art. 71 – art. 64 C.

pen., pentru ambii inculpați.

Menține celelalte dispoziții ale

hotărârilor atacate.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului P.M.M., timpul  arestării preventive de la 15 februarie 2002 până

la 22 aprilie 2003.

Onorariul de avocat, în sumă de

400.000 lei, pentru apărarea din oficiu a inculpatului C.C.I., se va plăti din

fondul Ministerului Justiției.

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de

inculpatul P.M.M. împotriva deciziei penale nr. 485 din 27 octombrie 2003 a

Curții de Apel Craiova.

Obligă pe recurentul inculpat la

plata sumei de 1.200.000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi

14 aprilie 2004.