ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4080/2003

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introdusă la Tribunalul Dolj, reclamanta S.C. T. S.A., sucursala E. Craiova, în calitate de reclamantă a chemat în judecată pe pârâtul Clubul Sportiv Municipal Craiova pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța acesta să fie obligat să-i plătească 177.687.557 lei reprezentând contravaloarea energiei termice actualizată la data plății și majorări de întârziere. În susținerea cererii reclamanta a arătat că în baza contractului nr. 11 din 4 decembrie 1998 s-a furnizat pârâtei energiei termică iar din cantitățile facturate aceasta nu a achitat 116.789.954 lei cu titlu de preț și 60.897.603 lei majorări de întârziere, stipulate prin art. 20, pct. 1 din contract.

În cauză a fost introdusă la cererea pârâtei și Asociația de Locatari în calitate de chemată în garanție. Prin sentința nr. 4125 din 24 octombrie 2000 Tribunalul a admis în parte acțiunea precizată față de reclamantă și a obligat pârâta la 61.289.956 lei contravaloare energie termică, 60.897.603 majorări de întârziere și 10.802.502 lei cheltuieli de judecată. Prin aceeași sentință a fost admisă și cererea de chemare în garanție și obligată Asociația de locatari la 38.848.862 lei contravaloare energie termică și 2.975.932 lei cheltuieli de judecată. Apelul declarat de pârâtă prin care critică sentința pentru nelegala aplicare a TVA la majorările de întârziere aferente sumei la care a fost obligată cu titlu de preț a fost admis prin decizia nr. 417 din 3 mai 2001 a Curții de Apel Craiova.

A fost schimbată în parte sentința Tribunalului numai în ce privește majorările de tarif reducând suma de la 60.897.653 lei la 5.435.486 lei. Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței. Criticile fiind considerate neîntemeiate. În ce privește neobligarea chematei în garanție la plata majorărilor de întârziere cum acestea nu au fost cerute ca de altfel nici compensarea unei părți din datorie. Împotriva deciziei a declarat recurs criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul că greșit au fost reduse majorările de întârziere cu reducerea corespunzătoare a cheltuielilor de judecată. Critica este întemeiată și recursul se va admite pentru considerentele ce urmează. Prin acțiunea introductivă reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata contravalorii energiei termice furnizate pe bază de contract precum și a tarifului de majorare de 0,2%.

Numai printr-o greșită interpretare în sensul că instanța de apel a reținut că s-ar fi solicitat penalități de întârziere la care nu se aplica TVA a fost redusă suma în apel. Ori întrucât instanța este obligată potrivit art. 130 C. proc. civ. să hotărască numai asupra celor ce formează obiectul pricinii instanța de apel trebuia să oblige pârâta la majorări de întârziere așa cum s-au solicitat prin acțiune - care intră conform prevederilor H.G. nr. 425/1994 în calculul prețului și ca atare au un alt regim juridic decât penalitățile de întârziere care nu au fost cerute, iar modalitatea de calcul a fost corect reținută prin sentința Tribunalului Dolj și ca atare nu există nici un temei legal pentru reducerea sumei la care a fost obligată pârâta cu acest titlu.

Față de considerentele ce preced, Curtea:

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Admite recursul declarat de reclamanta S.C. T. S.A., sucursala E. Craiova, împotriva deciziei nr. 417 din 3 mai 2001 a Curții de Apel Craiova, secția comercială, casează decizia recurată și respinge apelul declarat de pârâtul Clubul Sportiv Municipal Craiova împotriva sentinței nr. 1425 din 24 octombrie 2000 a Tribunalului Dolj ca nefondat. Obligă intimata la 2.149.428 lei cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțata în ședință publică, astăzi 28 octombrie 2003.