ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 482/2003
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 482/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)
Decizia nr.482
Dosar nr.3304/2002
S-a
luat în examinare recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
București împotriva deciziei penale nr.347 din 19 iunie 2002 a Curții de Apel
București - Secția I penală, privind pe inculpatul I.V.
S-a
prezentat intimatul inculpat, aflat în stare de arest,asistat de avocat A.I.
apărător desemnat din oficiu.
Au
lipsit: intimata parte civilă M.P., intimata parte responsabilă civilmente I.F.
și Autoritatea Tutelară Primăria Sectorului 6 București .
Procedura
de citare a fost îndeplinită.
Procurorul
a susținut oral recursul parchetului, astfel cum a fost formulat în scris și
depus la dosar, solicitând admiterea , casarea hotărârilor și ca efect al
înlăturării circumstanțelor atenuante prevăzute de art.74,76 din Codul penal ,
reținute greșit în favoarea inculpatului, să se dispună majorarea pedepsei
aplicate acestuia.
Apărătorul
inculpatului a pus concluzii de respingere, ca nefondat, a recursului, având
în vedere atitudinea sinceră de care a dat dovadă inculpatul pa parcursul
desfășurării procesului penal, recunoscând și regretând fapta comisă.
Inculpatul,
în ultimul cuvânt, a arătat că este de acord cu susținerile apărătorului său
și a mai precizat că în prezent este în curs de cercetare și pentru săvârșirea
altor furturi și are un nivel de pregătire redus.
C
U R T E A
Asupra
recursului de față,
In
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele :
Prin
sentința penală nr.296 din 2 aprilie 2002 Tribunalul București – Secția a II-a
penală, în baza art.211 alin.2 lit.d și e Cod penal, cu aplicarea art.99 și
următoarele precum și ale art.74 și 76 și art.13 Cod penal, a condamnat pe
inculpatul I.V. la 2 ani închisoare, din care s-a dedus reținerea de o zi ,
din 1 iunie 1999.
Inculpatul
a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente I.F. la 10.000.000
lei despăgubiri către partea civilă M.P. și la 1.500.000 lei cheltuieli
judiciare statului.
În
fapt, în noaptea de 31 mai /1 iunie 1999 , în jurul orei 2,00, în timp ce
partea vătămată M.P. se întorcea la domiciliu, ajungând în scara blocului,
inculpatul i-a smuls din mână portofelul ce conținea suma de 5.000.000 lei.
Ulterior, inculpatul a tras de tricoul părții vătămate care, astfel bruscată,
s-a dezechilibrat și s-a rostogolit pe scări . Inculpatul a încercat să-i
smulgă de pe mână brățările și inelele de aur, lovind-o și călcând-o cu
piciorul peste braț. Nereușind să-i ia bijuteriile de mai sus, inculpatul i-a
smuls două lănțișoare de la gât.
Urmare
agresiunii, partea vătămată a suferit leziuni, pentru a căror vindecare au fost
necesare 43 zile îngrijiri medicale.
Impotriva
acestei sentințe a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București
pentru netemeinicie sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei care a
fost stabilită la un cuantum prea mic, astfel că solicită înlăturarea
circumstanțelor atenuante.
Curtea
de Apel București –Secția I Penală prin decizia penală 347 din 19 iunie 2002, a
respins, ca nefondat, apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul
București împotriva sentinței penale 296 din 2 aprilie 2002 pronunțată de
Tribunalul București – Secția a II-a Penală.
S-a
constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.
Parchetul
nemulțumit și de această hotărâre, în termenul legal, a declarat recurs,
solicitând reaprecierea probatoriului și apoi să se dispună înlăturarea
circumstanțelor atenuante acordate nejustificat și în consecință să se
stabilească pedeapsa ce se cuvine făptuitorului și care perseverează în
comiterea de infracțiuni și în special, furturi.
Recursul
este fondat.
Examinându-se
probatoriul administrat și actele infracționale comise de inculpat și care deși
minor, în perioada martie 1999 – decembrie 2001 comite mai multe infracțiuni,
printre care și tâlhăria din 31 mai – 1 iunie 1999, prevăzute de art.211 alin.2
lit.d și e Cod penal, ce face obiectul dosarului de față, Curtea reține că
într-adevăr, acordarea circumstanțelor atenuante este nejustificată. În prezent
este arestat și cercetat în altă cauză pentru diferite furturi.
Apoi în speță, pe lângă poziția oscilantă de pe parcursul procesului
penal, inculpatul inițial nerecunoscând participarea la săvârșirea faptei,
pentru ca ulterior să recunoască, probele dovedesc fără dubiu vinovăția sa . Se
mai constată că este și o fire extrem de violentă.Astfel, de pe urma agresării
victimei , pentru a putea să-i fure portofelul din mână și cele două lănțișoare
din aur, de la gât, aceasta a avut nevoie de 45 zile de îngrijiri
medicale,pentru vindecare.
Așa fiind și văzând împrejurările concrete în care s-a comis
tâlhăria precum și toate datele ce caracterizează persoana inculpatului
intimat, circumstanțele atenuante au fost recunoscute, fără temei, în favoarea
acestuia și ca drept urmare după admiterea recursului, casarea hotărârilor, vor
fi înlăturate dispozițiile art.74 și 76 Cod penal.Apoi se va putea stabili
pedeapsa corespunzătoare, cerințelor art.72 Cod penal și în condițiile stării
de minoritate și a legii penale mai favorabile, în raport de succesiunea legii
penale intervenită de la data comiterii faptei și până în prezent.
Numai în acest mod, vor putea fi asigurate și realizate,
prevederile art.52 Cod penal, în sensul ca scopul pedepsei să fie și de
reintegrare socială a făptuitorului dar și de prevenția generală pentru cei
tentați în a comite fapte penale.
În consecință potrivit art.385
15
pct.2 lit.d Cod
procedură penală recursul declarat de parchet urmează a fi admis, casate
hotărârile atacate numai în limita celor analizate , și rejudecând prin
înlăturarea dispozițiilor art.74 și 76 Cod penal se va stabili o nouă pedeapsă
pentru inculpat.
Se va deduce din pedeapsă timpul reținerii preventive de 24 ore
din prezenta cauză, în baza art.381 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
IN NUMELE
LEGII
D E C I D E :
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
București împotriva deciziei penale nr.347 din 19 iunie 2002 a Curții de Apel
București - Secția I penală, privind pe inculpatul I.V.
Casează
decizia atacată și sentința penală nr.296 din 2 aprilie 2002 a Tribunalului
București – Secția a II-a penală, numai cu privire la reținerea în favoarea
inculpatului a prevederilor art.74, 76 din Codul penal, texte pe care le
înlătură.
Modifică
pedeapsa aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie,
prevăzută de art.211 alin.2 lit.d, e din Codul penal, cu aplicarea art.99 și
urm. din Codul penal și art.13 din Codul penal, în sensul că o majorează de la
2 ani închisoare, la 4 ani închisoare.
Deduce
din pedeapsa aplicată, reținerea de 24 ore, din data de 1 iunie 1999 și
constată că inculpatul este arestat în altă cauză.
Onorariul
de avocat, în sumă de 300.000 lei, pentru apărarea din oficiu a inculpatului,
se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Pronunțată
în ședință publică, azi 31 ianuarie 2003.