ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3691/2003

HOTĂRÂRE

11.09.2003

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2003
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3691/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 202 din 14 noiembrie 2001, Tribunalul Suceava a condamnat pe inculpatul G.C. la 3 pedepse de câte 2 ani închisoare, pentru săvârșirea a trei infracțiuni de ultraj, prevăzute de art. 239 alin. (1) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art. 83 C. pen., s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de un an închisoare, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1000 din 26 iunie 1997 a Judecătoriei Suceava, rămasă definitivă, s-au repus în individualitatea lor pedepsele de câte un an închisoare și conform art. 1 lit. a) din Legea nr. 137/1997, s-a constatat că sunt grațiate în întregime.

Conform art. 10 alin. (1) din Legea nr. 137/1997 s-a revocat beneficiul grațierii condiționate a pedepselor de 6 luni închisoare și un an închisoare, aplicate prin sentința penală nr. 509 din 26 martie 1998 a Judecătoriei Rădăuți, rămasă definitivă.

În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele, rezultanta fiind de un an închisoare, ce se va executa alături de rezultanta aplicată prin prezenta sentință, în total 3 ani închisoare.

S-a reținut că, la data de 10 iulie 1998, în jurul orelor 14,00, inculpatul G.C., împreună cu prietenii săi L.I. și S.P., s-au deplasat la restaurantul R. din municipiul Rădăuți, unde au consumat cantități mari de băuturi alcoolice, astfel că au ajuns în stare de ebrietate, împrejurare în care au spart mai multe pahare și sticle de băuturi alcoolice, tulburând liniștea publică și, atrăgându-li-se atenția de către ospătari să se comporte civilizat, aceștia au plătit pagubele produse și au părăsit localul.

În continuare au avut un comportament violent, acostând și lovind, fără motiv diverși cetățeni care se deplasau pe drumul public.

În jurul orelor 17,00, în timp ce se deplasau pe strada Piața Unirii din municipiul Rădăuți, inculpatul a procedat astfel cu C.G., L.P. și U.P.D. Pe parcursul drumului S.P. a plecat la domiciliul neparticipând la acțiunile agresive ale celorlalți doi.

Organele de poliție fiind sesizate, plt. A.V. și sergent C.A. au pornit în căutarea acestora, depistându-l pe inculpat la magazinul central și conducându-l la sediul poliției, unde anterior fusese dus și L.I. Aici inculpatul a adresat injurii și amenințări la adresa plt. A.V.

Datorită zgomotului provocat în sala de așteptare, au intrat și subofițerii de poliție plt. J.D. și plt. P.D., cărora, de asemenea, inculpatul le-a adresat injurii și amenințări.

Procedându-se la identificarea inculpatului, acesta a afirmat că se numește H.V., născut în municipiul R., date, însă, nereale, motiv pentru care cei trei polițiști au luat hotărârea de a-l percheziționa și a-l introduce în camera de triere, până la aflarea identității acestuia. În acest sens, s-au apropiat de inculpat, care le adresa injurii, cuvinte obscene și amenințări cu moartea, și că, prin banii și relațiile sale îi va da afară din serviciu, reușind să-l percheziționeze și să-l introducă în camera de triere.

Inculpatul a continuat să se manifeste violent, înjurând și amenințând pe cei trei subofițeri, cât și pe numitul U.P.D., care formula reclamație împotriva acestuia, până în momentul în care s-a aflat identitatea reală a sa. Totodată, s-au purtat discuții îndelungate, în scopul convingerii inculpatului de a adopta un comportament civilizat.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, solicitând, în, principal, achitarea sa pentru cele trei infracțiuni, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. și, în subsidiar, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de insultă, prevăzută de art. 205 C. pen., cu aplicarea unor pedepse corespunzătoare.

Curtea de Apel Suceava, prin decizia penală nr. 289 din 16 septembrie 2002, a respins apelul inculpatului, ca nefondat, obligându-l să plătească statului suma de 600.000 lei cheltuieli judiciare.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul G.C., care prin apărătorul său a solicitat achitarea, în baza art. 11 alin. (2) lit. a), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., cu consecința înlăturării dispozițiilor referitoare la executarea pedepsei decurgând din înlăturarea prevederilor Decretului nr. 137/1997.

Recursul este nefondat.

Din examinare actelor și lucrărilor dosarului se constată că instanțele au stabilit, în mod corect, situația de fapt și vinovăția inculpatului G.C. în săvârșirea la data de 10 iulie 1998 a trei infracțiuni de ultraj, prevăzute de art. 239 alin. (1) și (3) C. pen.

Astfel, este dovedit, în baza declarațiilor martorilor S.T., U.P., coroborate cu cele ale părților vătămate A.V., J.D. și P.D., că inculpatul a adresat lucrătorilor de poliție, insulte, cuvinte obscene și amenințări.

Având în vedere aceste probe, în mod corect instanțele au condamnat pe inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor de ultraj.

Întrucât criticile din recurs sunt neîntemeiate, iar din analiza actelor dosarului nu se constată existența unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 385

alin. (3) C. proc. pen., care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 385

pct. 1 lit. b) din același cod, urmează a respinge recursul inculpatului, cu obligarea acestuia la cheltuielile judiciare către stat.