ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 31.01.2003

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3026/2004

HOTĂRÂRE
31.01.2003
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3026/2004 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra contestației

în anulare de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia nr. 333 din 31 ianuarie 2003,

pronunțată de Curtea Supremă de Justiție, secția civilă, s-a admis recursul

declarat de pârâta S.C. A. S.A. împotriva deciziei civile nr. 10 din 19

februarie 2002 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă. S-au casat decizia atacată,

precum și sentința civilă nr. 158 din 11iunie 2001 a Tribunalului Prahova și pe

fond, s-a constatat nulă cererea de chemare în judecată formulată de

reclamantul F.E.R., care a fost obligat să plătească pârâtei cheltuieli de

judecată în cuantum de 84.701.826 lei.

Pentru a pronunța această decizie, instanța a

reținut primul motiv de recurs, vizând încălcarea unei forme de procedură

prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., în

sensul că cererea de chemare în judecată nefiind semnată de reclamant, este

nulă.

S-a motivat, pe baza probelor aflate la dosar,

că acțiunea a fost semnată de o altă persoană, la final figurând semnul grafic

/ înaintea unei semnături, care, prin comparare de scripte s-a considerat că nu

aparține lui F.E.R.; că nu există nici o procură, prin care reclamantul să fi

împuternicit o altă persoană cu exercitarea acțiunii, și că împuternicirea

avocațială a fost eliberată în baza contractului de asistență juridică fără

număr, din data de 27 septembrie 1999, care este ulterioară intentării

acțiunii.

A mai motivat instanța, că cererea nefiind

semnată de reclamant, este nulă potrivit art. 133 C. proc. civ. Că deși această

nulitate poate fi acoperită în tot cursul judecății, iar în speță a fost

invocată prin motivele de recurs din luna aprilie 2002, reclamantul nu a

formulat nici întâmpinare și nici nu s-a prezentat în instanță pentru

suplinirea respectivei lipse.

La 14 februarie 2003, F.E.R. a formulat

contestație în anulare, împotriva menționatei decizii, întemeindu-se în drept

pe prevederile art. 318 teza I C. proc. civ.

A susținut că instanța de recurs, reținând că

cererea de chemare în judecată nu a fost semnată de reclamant, a comis o

greșeală de fapt involuntară. Consideră că cererea de chemare în judecată este

semnată de reclamant, de vreme ce, până la data recursului, această problemă nu

a mai fost invocată.

Contestația în anulare nu este fondată.

Potrivit art. 318 teza I C. proc. civ.,

hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare,

când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale.

În speță, soluția pronunțată prin decizia

atacată cu contestație în anulare, nu este rezultatul vreunei greșeli

materiale. Dimpotrivă, din cuprinsul cererii de chemare în judecată rezultă

clar că aceasta a fost semnată de altă persoană și nu de către reclamant, iar

la data introducerii acțiunii nu exista nici împuternicire avocațială și nici

mandat în favoarea unei alte persoane.

Prin urmare, cererea de chemare în judecată

necuprinzând semnătura, iar reclamantul neprezentându-se nici după declararea

recursului în aprilie 2002, pentru a suplini această lipsă, potrivit art. 133

alin. (1) C. proc. civ., este nulă.

Fiind o nulitate de ordine publică prevăzută

anume de lege, în care vătămarea se prezumă conform art. 105 alin. (2) C. proc.

civ., ea poate fi ridicată, în orice stadiu al pricinii, astfel cum prevede

art. 108 alin. (1), așa încât susținerea contestatorului cum că dovada semnării

cererii de chemare în judecată ar constitui-o împrejurarea că până în recurs,

această problemă nu a mai fost invocată, nu poate fi luată în considerare.

În consecință, contestația în anulare urmează să

fie respinsă, soluția pronunțată prin decizia nr. 333 din 31 ianuarie 2003 a Curții

Supreme de Justiție, secția civilă, nefiind rezultatul vreunei greșeli

materiale.

Respinge contestația în anulare

formulată de F.E.R. împotriva deciziei nr. 333 din 31 ianuarie 2002 a Curții Supreme

de Justiție, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 aprilie 2004.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2005-09-20
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4120/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 5 noiembrie 2003, reclamantul H.M. a chemat în judecată pe pârâta SC I. SA Ploiești, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună a
ÎCCJ 2005-05-25
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3104/2005
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea introdusă la Tribunalul Prahova la 18 decembrie 2003, reclamanta A.E. în contradictoriu cu pârâta SC C. SA Breaza, solicitând instanței anul
ÎCCJ 2006-01-26
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 288/2006
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Prahova, secția comercială, prin sentința civilă nr. 1691 din 6 octombrie 2004 a admis acțiunea reclamantei M.L. și i-a obligat pe pârâții A.R.
ÎCCJ 2005-06-29
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4033/2005
încheierea din 17 decembrie 2002, întrucât apelul declarat de A.P.A.P.S. nu a fost întemeiat pe dispozițiile art. 41 pct. 2 din Legea nr. 137/2002, acestea fiind invocate în precizările scrise pentru a învedera situația de fapt intervenită
ÎCCJ 2005-11-30
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 5744/2005
Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Prahova sub nr. 3774/2004, cu precizările ulterioare, reclamanta C.E. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții
Sursă