ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4780/2005

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 26 august 2003,

reclamanta S.A.U. SA, sucursala Brașov, a chemat în judecată pe pârâții S.A.R.

SA București și pe C.C.G., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să

dispună obligarea la plata sumei de 100.535.711 lei despăgubiri, cu cheltuieli

de judecată.

Prin sentința civilă nr. 3803 din 9

decembrie 2003, Tribunalul Prahova a admis în parte acțiunea și a obligat pe

pârâți să plătească suma de 8.894.284 lei cheltuieli de judecată, reținând că

pârâta a achitat suma pretinsă cu O.P. din 8 septembrie 2003.

Curtea de Apel Ploiești, prin

decizia civilă nr. 115 din 6 februarie 2004 a admis apelul reclamantei, a

schimbat în parte sentința civilă de mai sus, în sensul că a obligat pe pârâți,

în solidar și la plata sumei de 85.711 lei diferență daune, plus dobânda legală

prevăzută de O.G. nr. 9/2000, de la data plății 6 martie 2003 până la 8

septembrie 2003, menținând restul dispozițiilor, cu obligarea pârâților la

plata cheltuielilor de judecată în apel în sumă de 396.472 lei.

Împotriva acestei soluții, pârâta S.A.R.

SA București, prin sucursala Ploiești a declarat recurs, solicitând, în esență,

respingerea apelului reclamantei și obligarea sa la dobânzi, întrucât nu a fost

făcută concilierea.

Recursul este nefondat și va fi

respins ca atare.

Din examinarea criticilor pe care

pârâta le face prin recursul de față, în raport de probatoriile administrate în

cauză, se constată că acestea nu sunt de natură a conduce la casarea hotărârii

atacate, întrucât nu sunt îndeplinite nici una din motivele prevăzute de art. 304

C. proc. civ.

În speță, se constată că prin

hotărârea atacată, corect instanța de apel a făcut aplicațiunea dispozițiilor art.

43 C. com., care prevăd că datoriile comerciale lichide și plătibile în bani

produc dobândă de drept, din ziua când devin exigibile.

În acest caz, corect instanța a

dispus obligarea pârâtei debitoare și la plata de dobânzi legale, a cărui mod

de calcul nu a fost contestat.

De asemenea, nu pot fi primite nici

susținerile recurentei privind neefectuarea concilierii, întrucât se constată

dovezile de îndeplinire a acestei proceduri prevăzută de art. 720 C. proc. civ.

În consecință, recursul pârâtei se

privește ca nefondat și va fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de pârâta S.A.R. SA București, prin sucursala Ploiești, împotriva

deciziei nr. 115 din 6 februarie 2004 a Curții de Apel Ploiești.

I

revocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 18 octombrie 2005.