ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 742/2004

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 538 din 25 septembrie 2003, Tribunalul Galați a condamnat, printre alții, pe inculpatul P.D. zis B. la 5 ani închisoare, pentru complicitate la infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 26, raportat la art. 211 alin. (1) și (2) lit. a), c), d) și e) C. pen., în urma schimbării încadrării juridice din infracțiunea de tăinuire, prevăzută de art. 221 C. pen. Inculpatul a fost obligat, în solidar cu coinculpații R.I. și A.I., condamnați în aceeași cauză, să plătească părții civile F.D.O. despăgubiri în sumă de 3 milioane lei. Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că în seara zilei de 6 martie 2002, inculpații R.I., A.I.

și P.D., precum și partea vătămată F.D.O. consumau băuturi alcoolice într-un bar din comuna Sendreni, județul Galați. În jurul orei 22,30, când F.D. a plecat, inculpații, la propunerea lui R.I., s-au înțeles să-i sustragă haina de piele cu care era îmbrăcat, profitând de starea de ebrietate în care se afla acesta. L-au urmărit toți trei, după ce și-au acoperit fețele cu tricourile și în momentul în care s-au apropiat de F.D., inculpatul R.I. l-a prins de gât, l-a trântit la pământ și i-a luat haina. Au plecat apoi în comuna Barboși unde au vândut haina cu 1.500.000 lei, bani pe care i-au cheltuit în cursul acelei nopți circulând cu un taximetru condus de martorul R.I. Apelul declarat de inculpatul P.D.

a fost respins ca nefondat de Curtea de Apel Galați prin decizia penală nr. 538 din 25 septembrie 2003. Împotriva deciziei curții de apel a declarat recurs numai inculpatul P.D. Recurentul nu s-a prezentat în instanță pentru a-și susține recursul, iar apărătorul său a solicitat casarea hotărârii atacate și reducerea pedepsei aplicate ținându-se seama în mai mare măsură de contribuția redusă a acestuia la săvârșirea faptei. Recursul nu este fondat. Examinându-se actele dosarului se constată că decizia curții de apel a fost pronunțată cu respectarea dispozițiilor legii și se întemeiază pe stabilirea corectă a faptei reținute în sarcina inculpatului.

La aplicarea pedepsei de 5 ani închisoare, situată la limita minimă prevăzută de lege, s-au respectat criteriile de individualizare menționate în art. 72 C. pen., ținându-se seama pe de o parte, de situația personală a inculpatului care nu are antecedente penale, iar pe de altă parte, de împrejurările concrete în care a săvârșit fapta. Așa cum corect au reținut instanțele, inculpatul P.D. împreună cu coinculpatul A.I., deși ei nu au violentat victima, au urmărit-o, iar când R.I. a deposedat-o de haină, ei se aflau pe cealaltă parte a șoselei asigurând paza și fiind gata să intervină în sprijinul lui R.I. în caz de nevoie în tot acest timp cei doi complici și-au acoperit fețele pentru a nu fi recunoscuți și pentru a accentua starea de insecuritate a victimei.

Fapta comisă de inculpat prezintă un ridicat grad de pericol social față de care nu este cazul să se micșoreze cuantumul pedepsei stabilite, care potrivit art. 52 C. pen., trebuie să asigure reeducarea făptuitorului și prevenirea comiterii altei infracțiuni. În consecință, urmează să se respingă recursul, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul P.D. împotriva deciziei penale nr. 538/ A din 25 septembrie 2003 a Curții de Apel Galați. Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 1.500.000 lei cheltuieli judiciare, din care 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 6 februarie 2004.