ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3785/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3785/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Judecătoria Buzău la data de 9 mai 2005 sub nr. 9318, reclamanții P.E., P.G. și P.I. au solicitat ca, în contradictoriu cu pârâții SC C.G. SA Buzău și I.P., instanța să pronunțe o hotărâre prin care să dispună obligarea acestora din urmă să lase liber drumul agricol de trecere din intravilanul municipiului Buzău ce face legătura între șos.S. și terenurile proprietatea reclamanților prin ridicarea porții și a gardului, în caz contrar, să încuviințeze aceasta pe cheltuiala reclamanților. Judecătoria Buzău, prin sentința nr. 5616 din data de 16 noiembrie 2005, a admis excepția de necompetență a instanței și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Tribunalului Buzău.
Tribunalul Buzău, prin sentința nr. 41 din data de 18 ianuarie 2007 a respins acțiunea principală și a respins cererea de intervenție formulată de intervenientul D.P.. Curtea de Apel Ploiești, prin decizia nr. 20 din 31 ianuarie 2008, a admis apelul declarat de reclamanții P.G. și P.I., a schimbat, în tot, sentința atacată, a admis acțiunea reclamanților și cererea de intervenție în interes propriu formulată de intervenientul D.P., a obligat pârâta SC P. SNC să lase liber drumul agricol delimitat prin culoarea galbenă din schița – anexa 2 la raportul de expertiză P.H. – între punctele HCDD, schiță ce face parte din dispozitivul deciziei instanței de apel, a respins acțiunea față de pârâta SC C.G.
SA Buzău și a obligat pârâta SC P. SNC la 1.016 lei, cheltuieli de judecată. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut, în esență, că reclamanții sunt proprietarii unor suprafețe de teren situate pe raza municipiului Buzău, iar până la vânzările efectuate societăților pârâte, accesul reclamanților din DN 2 șos.S. la terenurile proprietatea acestora se făcea pe un drum agricol în lungime de 150 m și lățime de 11,20 m care, ulterior, a fost amenajat prin pietruire pe o lățime de 4 m. În prezent, accesul la terenul proprietatea reclamanților este blocat de către pârâta SC P. SNC, care nu a respectat borna și punerea în posesie, creându-și o rezervă la intrare egală cu drumul de acces în tarla, pârâta SC P. SNC deținând în plus o suprafață de teren de 282 mp unde se poate crea o cale de acces de 142 mp pe zona delimitată în anexa 2 a expertizei.
Împotriva deciziei pronunțate în apel a declarat recurs pârâta SC P. SNC, întemeiat pe motivul de recurs prevăzut de pct. 9 al art. 304 C. proc. civ. Recurenta a apreciat că instanța de apel a pronunțat decizia „în absența unei norme de drept substanțial care trebuia să reprezinte premisa majoră a silogismului judiciar față de soluția adoptată” și că hotărârea recurată este pronunțată „cu încălcarea atributelor esențiale ale dreptului de proprietate al recurentei – pârâte”. Recurenta a mai arătat că decizia instanței de apel „nu este motivată în drept, făcând imposibil de realizat controlul judiciar sub aspectul corectitudinii raționamentului instanței”. Recurenta a solicitat admiterea recursului, modificarea, în tot, a deciziei atacate, în sensul respingerii apelului.
Recursul este nefondat. Este de observat că, motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu a fost dezvoltat conform cerințelor art. 3021 lit. c) C. proc. civ., simpla afirmație a „absenței” normei de drept substanțial pe care s-a întemeiat soluția dată în apel neechivalând cu o dezvoltare conformă evocatelor cerințe, deopotrivă, nici aprecierile recurentei potrivit cărora decizia atacată încalcă atributele esențiale ale dreptului de proprietate al pârâtei, fără a prezenta o dezvoltare a acestora, conformă menționatelor cerințe legale, nu poate fi primită spre examinare de către instanța de recurs. Nici criticile formulate vizând nemotivarea în drept a deciziei recurate, ce se pot circumscrie motivului de recurs prevăzut de pct. 7 al art. 304 C. proc.
civ., neindicat, însă, și nedezvoltat de către recurentă conform precitatelor cerințe legale, nu pot conduce la modificarea deciziei atacate, abordarea acestora fiind lipsită de relevanță și fără implicații concrete asupra soluției atacate. Depășind aceste aspecte, instanța de recurs, procedând la examinarea deciziei atacate prin prisma motivelor de recurs prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., în argumentarea dată de recurentă, constată interferența acestora întrucât ipoteza prevăzută de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în care hotărârea este lipsită de bază legală echivalează cu ipoteza nemotivării în drept a hotărârii, iar, în această din ultimă ipoteză prevăzută de art. 304 pct. 7 C. proc.
civ. ne găsim în prezența ipotezei prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. din același cod, respectiv, motivarea greșită în drept. În cadrul menționatelor ipoteze, este important a ne raporta la art. 261 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ. care prevede că hotărârea se dă în numele legii și va cuprinde motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței. Față de menționata dispoziție legală, se impune precizarea că Înalta Curte apreciază corecta aplicare și interpretare de către instanța de apel a dispozițiilor art. 674 – art. 676 C. proc. civ. ce reglementează tulburarea de posesie prin raportare la dispozițiile art. 1846 alin. (2) C. civ., astfel cum rezultă din modul de redactare a deciziei atacate.
Din motivarea deciziei pronunțate în apel se constată că instanța de apel a apreciat în mod just că obiectul dedus judecății constă în tulburarea de fapt având ca efect evidenta contrazicere a posesiunii, reclamanta urmărind restabilirea situației de fapt anterioară tulburării. În consecință, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., Înalta Curte urmează să respingă, ca nefondat, recursul declarat în cauză de pârâtă. Așa fiind,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâta SC P. SNC Buzău, împotriva deciziei Curții de Apel Ploiești nr. 20 din 31 ianuarie 2008, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 16 decembrie 2008.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.