ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3959/2003

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3959/2003 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2003)

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 245 din 6

mai 1999, Tribunalul București, secția I penală, a dispus achitarea

inculpatului S.C.J.L., în baza art. 11 pct. 2 lit. a), raportat la art. 10

alin. (1) lit. b

1

) C. proc. pen. și art. 18

1

C. pen.,

pentru infracțiunile prevăzute de art. 279 alin. (3) lit. a) C. pen. și,

respectiv, art. 176 C. vam. (Legea nr. 141/1997).

Conform art. 18

1

alin.

(3), coroborat cu art. 91 C. pen., instanța a aplicat inculpatului câte

1.000.000 lei, amendă administrativă, iar în baza art. 118 lit. a) C. pen., a

dispus confiscarea de la inculpat a pistolului marca STAR EIBAR SPAIN FIRESTAR

calibrul 45 mm, a trei încărcătoare și a 83 cartușe calibrul 15 mm marca

FIOCCHI.

În fapt, s-a reținut că, inculpatul,

în noaptea de 8 decembrie 1998, în jurul orei 2,00, a sosit pe Aeroportul București

– Otopeni, cu un avion din direcția Zurich și după aplicarea vizei de către

autoritățile române, la controlul vamal a declarat că nu are de declarat nimic,

cu privire la conținutul bagajelor. Cu ocazia controlului efectuat, s-au

descoperit, dispersate în bagaje și puse în diferite recipiente, un număr de 98

cartușe pentru pistol calibrul 45; piesele componente ale unui pistol; două

încărcătoare și corpul pistolului fixat într-o ascunzătoare decupată în plăci

de polistiren.

Raportul de expertiză tehnico –

științifică efectuat în cauză a stabilit că, elementele disparate găsite în

bagajele inculpatului, compun un pistol militar marca STAR EIBAR SPAIN

FIRESTAR, seria 1995241, calibrul 45 mm în stare de funcționare, cele 98

cartușe cu glonț de plumb, având calibrul 45 mm cu care se puteau efectua

trageri.

S-a reținut că inculpatul nu are

autorizație specială, conform Legii nr. 17/1996 pentru deținerea pistolului

militar și că acesta a fost introdus în țară demontat în locuri ascunse și

amenajate printre obiectele din bagaje.

Curtea de Apel București, secția I

penală, prin decizia nr. 476 din 21 octombrie 1999, a admis apelul declarat de

Parchetul de pe lângă Tribunalul București, a desființat sentința penală

pronunțată în cauză și a condamnat pe inculpat la 2 ani închisoare, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 279 alin. (3) lit. a) C. pen. și la 3 ani

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 176 C. vam., dispunându-se

conform art. 33 lit. a) și a art. 34 lit. b) C. pen., ca inculpatul S.C.J.L. să

execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71,

raportat la art. 64 C. pen.

În baza art. 118 lit. a) C. pen.,

instanța a dispus confiscarea unui pistol marca STAR, calibrul 45, seria

1995241, a 3 încărcătoare și a 83 de cartușe calibrul 45, marca FIOCCHI.

Hotărând astfel, instanța de apel a

reținut că faptele comise de inculpat prezintă gradul concret de pericol social

al infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată „cu atât mai mult cu

cât a introdus în țară un pistol militar și o cantitate mare de muniție, corpul

pistolului fiind ascuns, mascat într-un loc decupat în plăci de poliester”.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs inculpatul, care, prin apărătorul său, a solicitat menținerea sentinței

considerând că faptele comise nu prezintă gradul concret de pericol social al

unei infracțiuni”.

Prin decizia nr. 721 din 24

februarie 2000, secția penală a Curții Supreme de Justiție a admis recursul, a

casat decizia penală criticată și a trimis cauza pentru rejudecarea apelului

declarat de parchet, deoarece procedura de citare a inculpatului nu a fost

legal îndeplinită, lipsind citarea la unele adrese din România și Spania.

Reprimind cauza spre rejudecare,

Curtea de Apel București, secția I penală, a dispus citarea inculpatului la

toate adresele indicate, iar prin decizia penală nr. 120 din 12 martie 2001 a

admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, împotriva

sentinței penale nr. 245 din 16 mai 1999 a Tribunalului București, secția I

penală, a desființat hotărârea și, rejudecând, în baza art. 279 alin. (3) lit.

a) C. pen., a condamnat pe inculpatul S.C.J.L. la 2 ani închisoare și conform

art. 176 C. vam., l-a condamnat la 3 ani închisoare, urmând ca în temeiul art.

33 lit. a) și a art. 34 lit. b) C. pen., inculpatul să execute pedeapsa cea mai

grea de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71, raportat la art. 64 C. pen.

În baza art. 118 lit. a) C. pen.,

instanța de control judiciar a dispus confiscarea de la inculpat a unui pistol

marca STAR, calibrul 45, seria 1995241, a trei încărcătoare și a 83 cartușe,

calibrul 45, marca FIOCCHI. Instanța a dedus, totodată, din pedeapsa de

executat durata arestării preventive a inculpatului de la 8 decembrie 1998, la

7 ianuarie 1999.

În termen legal, decizia a fost atacată

cu recursul declarat de inculpat, prin care acesta o consideră netemeinică și

nelegală, întrucât nu s-a stabilit în mod corect situația de fapt, în acest

sens, de exemplu, nerezultând din decizia recurată care au fost criteriile

avute în vedere pentru ca arma găsită și nedeclarată de către inculpat să fie

„încadrată” în categoria armelor militare, aceasta fiind o armă de tir, astfel

cum rezultă din „documentația” depusă la dosar de către inculpat.

Față de cele arătate, se solicită

schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 279 alin. (3) lit. a), în art.

279 alin. (1) C. pen., cu aplicarea pedepsei corespunzătoare noii încadrări.

În aceeași ordine de idei, se

susține că inculpatul nu a dorit să sustragă pistolul și muniția aferentă de la

controlul vamal, ci că nu a înțeles întrebarea lucrătorului vamal (care i s-a

adresat în limba română) privind declararea bunurilor aflate asupra sa, astfel

că instanța a comis o gravă eroare de fapt, în sensul cazului de casare

prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 18 C. proc. pen.

În raport cu aceste susțineri și cu

datele ce caracterizează persoana inculpatului (fost ofițer de carieră în

armata spaniolă, membru activ al federației spaniole de tir olimpic, renumit

colecționar de arme, licențiat în științe manageriale ș.a) se impune reținerea

în favoarea sa a circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art. 74 C.

pen., cu toate consecințele ce decurg cu privire la stabilirea pedepselor și la

regimul de executare a sancțiunii finale.

Examinând decizia atacată în raport

de cazurile de recurs prevăzute de art. 385

9

alin. (1) pct. 18, pct.

17 și pct. 14 teza întâi C. proc. pen., Curtea constată, în baza lucrărilor și

a materialului din dosarul cauzei, recursul fondat, urmând a fi admis.

„când s-a comis o eroare gravă de fapt”

[

(art. 385

9

alin. (1) pct. 18)] în cazul în care,

contrar probelor neândoielnice existente în cauză, instanța a cărei hotărâre a

fost atacată cu recurs a confirmat una dintre soluțiile pronunțate de prima

instanță [(prevăzute de art. 345 alin. (1) C. proc. pen.)] în temeiul unor

fapte reținute în mod vădit greșit.

Pot fi însă erori grave de fapt, în

sensul dispoziției în discuție, și acele greșeli în stabilirea situației de

fapt, care au avut drept consecință nereținerea unor împrejurări sau urmări ce

caracterizează conținutul juridic al altei infracțiuni decât cel reținut de

către instanțe [(art. 385

9

alin. (1) pct. 17)].

analiza probatoriului dispus și administrat (proces – verbal de constatare a

faptelor; proces – verbal de constatare, întocmit de organele vamale; proces –

verbal întocmit de organele poliției de frontieră; declarații de martori și de

inculpat, coroborate cu rapoartele de expertiză balistică) că, inculpatul S.C.J.L.,

cetățean spaniol, a sosit pe aeroportul Otopeni, la data de 8 decembrie 1998,

venind din direcția Zurich.

La punctul de trecere a frontierei

acesta nu a declarat bunurile care fac parte din cele supuse controlului,

astfel că la controlul vamal efectuat asupra bagajelor sale, s-au găsit mai

multe componente ale unui pistol cu glonț, calibrul 45, marca STAR EIBAR SPAIN

FIRESTAR, de fabricație spaniolă, precum și 98 de cartușe, calibrul 45, marca

FIOCCHI.

Potrivit concluziilor cuprinse în

Raportul de constatare tehnico – științifică, nr. 215.699 din 10 decembrie

1998, întocmit de Ministerul de Interne, Inspectoratul general al poliției,

Institutul de Criminalistică, pistolul găsit în bagajele inculpatului este armă

de foc militară; este în stare de funcționare, iar muniția în litigiu este

calibru 45 cu glonț din plumb cămășuit cu tombac și este în stare de

funcționare.

Prin adresa din 8 decembrie 1998,

Inspectoratul general al poliției, face cunoscut că pistolul marca STAR EIBAR

SPAIN FIRESTAR calibru 45 seria 1995241, ridicat de la inculpat, se încadrează

în categoria „arme militare” prevăzută de art. 3 lit. a) din Legea nr. 17/1996,

iar cartușele constituie „muniții” pentru arme militare, potrivit art. 4 din

aceeași lege).

Pe parcursul desfășurării procesului

penal, inculpatul a recunoscut că nu posedă permis pentru acest fel de armă, că

a fost depistat cu ea după ce i se aplicase viza de intrare în România, iar

dezmembrarea pistolului în elementele sale componente, disimulate apoi în

interiorul mai multor bagaje, a realizat-o pentru a trece de autoritățile

spaniole, unde, de asemenea, nu a declarat la controlul vamal, nimic referitor

la armă și muniția pe care o deținea.

Așa fiind, faptele și împrejurările

săvârșirii lor, precum și vinovăția inculpatului pentru comiterea

infracțiunilor de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, prevăzută și

pedepsită de art. 279 alin. (3) lit. a) C. pen. și contrabandă, prevăzută și

pedepsită de art. 176 din Legea nr. 141/1997, cu aplicarea art. 33 lit. a) C.

pen., rezultă fără nici un dubiu din probele complet analizate și just

apreciate de către instanțe, care nu au comis o eroare gravă de fapt în

stabilirea realității.

casare referitor la greșita încadrare juridică dată faptei, deoarece potrivit

„literaturii de specialitate” depuse la dosar, pistolul deținut de inculpat nu

este armă militară, ci armă de tir (inculpatul fiind membru activ al federației

spaniole de tir olimpic), astfel că se impune schimbarea încadrării juridice a faptei

din art. 279 alin. (3) lit. a) în art. 279 alin. (1) C. pen., cu aplicarea unei

pedepse corespunzătoare.

Potrivit dispozițiilor cuprinse în

art. 112 C. proc. pen., referitoare la „folosirea unor specialiști”, atunci

când există pericolul de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbare a

unor situații de fapt și este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau

împrejurări ale cauzei, organul de urmărire penală poate folosi cunoștințele

unui specialist sau tehnician, dispunând, din oficiu sau la cerere, efectuarea

unei constatări tehnico – științifice.

Constatările tehnico – științifice

împreună cu celelalte mijloace materiale de probă, contribuie la aflarea

adevărului și la lămurirea cauzei sub toate aspectele, dispunerea și

administrarea lor constituind o obligație pentru organele judiciare, conform

dispozițiilor cuprinse în art. 62 C. proc. pen.

În consecință, încadrarea juridică a

faptei inculpatului de a introduce în România o armă militară, precum și a

muniției pentru o astfel de armă, fără a avea permisul necesar, în dispozițiile

art. 279 alin. (3) lit. a) C. pen., s-a realizat în baza declarațiilor

inculpatului și a constatărilor tehnico – științifice efectuate de organele de

specialitate, temeiuri legale prevăzute de legea procesual penală, iar

solicitarea inculpatului de a recurge la această operațiune folosind

„literatura” pusă la dispoziție, nu corespunde legislației noastre.

recurs privind aplicarea unor pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile

art. 72 C. pen. [(art. 385

9

alin. (1) pct. 14 teza întâi)].

Cu luarea în considerare a tuturor

criteriilor generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., precum și

a datelor ce caracterizează persoana inculpatului, astfel cum ele se desprind

din bogatul material depus în circumstanțiere, și care se identifică cu

circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 C. pen., Curtea apreciază că

reținerea lor în favoarea inculpatului se impune, cu reducerea corespunzătoare

a pedepselor și dispunerea suspendării condiționate a pedepsei de executat,

deoarece scopul acestei sancțiuni penale poate fi atins chiar fără executarea

acesteia.

În consecință, secția penală a

Curții Supreme de Justiție, constatând îndeplinite cerințele cazului de recurs

prevăzut de art. 385

9

alin. (1) pct. 14 teza întâi C. proc. pen., în

baza art. 385

15

alin. (1) pct. 2 lit. d) din același cod, va admite

recursul declarat de inculpatul S.C.J.L., va casa hotărârile atacate, va

descontopi pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare în pedepsele componente, pe

care le va modifica, în sensul că, prin reținerea dispozițiilor cuprinse în

art. 74 C. pen., le va reduce de la 2 ani închisoare la un an și 6 luni, pentru

infracțiunea prevăzută de art. 279 alin. (3) lit. a) C. pen. și de la 3 ani

închisoare la 2 ani, pentru infracțiunea prevăzută de art. 176 din Legea nr.

141/1997.

În temeiul art. 33 lit. a) și a art.

34 lit. b) C. pen., Curtea va contopi pedepsele în cea mai grea de 2 ani

închisoare, a cărei executare o va suspenda condiționat conform art. 81 și a

art. 82 din același cod, pe termenul de încercare de 5 ani, cu aplicarea art.

359 C. proc. pen. și va deduce din pedeapsa aplicată timpul arestării

preventive de la 8 decembrie 1998, la 7 ianuarie 1999.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

inculpatul S.C.J.L. împotriva deciziei penale nr. 120 din 12 martie 2001 a

Curții de Apel București, secția I penală.

Casează decizia atacată, cu privire

la pedepsele aplicate și la modalitatea de executare a pedepsei.

Înlătură aplicarea art. 33 lit. a)

și art. 34 lit. b) C. pen.

Descontopește pedeapsa rezultantă de

3 ani închisoare în pedepsele componente: de 3 ani închisoare, pentru

săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 176 C. vam. și 2 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 279 alin. (3) lit. a) C. pen.

Modifică pedepsele aplicate

inculpatului, în sensul că, prin reținerea dispozițiilor cuprinse în art. 74 –

art. 76 C. pen., le reduce de la 2 ani închisoare la un an și 6 luni

închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 279 alin. (3) lit. a) C. pen.

și de la 3 ani închisoare la 2 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de

art. 176 din Legea nr. 141/1997 (C. vam.).

Conform art. 33 lit. a) și art. 34

lit. b) C. pen., contopește pedepsele, în cea mai grea de 2 ani închisoare.

În baza art. 81 C. pen. și în

condițiile art. 82 C. pen., suspendă condiționat executarea pedepsei de 2 ani

închisoare pe termenul de încercare de 5 ani.

Face aplicarea art. 359 C. proc.

pen.

Deduce din pedeapsa aplicată

inculpatului, timpul arestării preventive de la 8 decembrie 1998m, la 7

ianuarie 1999.

Pronunțată în ședință publică, azi

23 septembrie 2003.